Alexandru Munteanu a demisionat din funcția de premier. Se așteaptă consultările Maiei Sandu cu partidele din Parlament, pentru a stabili candidatura noului șef de Guvern. Între timp, în spațiul public au apărut deja informații despre posibilii prim-miniștri. Despre unii a scris presa și canale de Telegram, alții au fost îndemnați de internauți să preia șefia cabinetului de miniștri, iar cineva nu a ezitat să publice planuri de reforme și de dezvoltare a țării.

Imediat după demisia Guvernului, au început discuții despre posibila numire a lui Dan Perciun în funcția de premier. Pe 3 iulie, canalul de Telegram „Casa de Nebuni” scria că despre candidatură se discuta încă din aprilie, când au apărut primele zvonuri privind demisia lui Alexandru Munteanu. Conform administratorilor, atunci ar fi fost propusă funcția și viceprim-ministrei pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, însă ea ar fi refuzat.

Ministrul Educației a spus vineri presei că despre candidatura sa pentru funcția de premier nu s-ar fi vorbit.

Despre posibila numire a lui Vasile Tofan în funcția de prim-ministru s-a discutat încă după demisia Guvernului format de Dorin Recean. Atunci, economistul ar fi refuzat propunerea. După anunțul lui Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat un program format din 12 reforme, pe care le consideră necesare pentru Republica Moldova.

12 idei de reformă pentru Republica Moldova: Economistul Vasile Tofan vorbește despre schimbarea modelului de stat

Și fostul vicepremier Andrei Spînu a scris pe rețelele de socializare despre modul în care poate fi dezvoltată Moldova. El a vorbit despre integrare europeană, problemele oamenilor și reformele care ar trebui implementate, pentru a îndeplini obiectivul național de integrare europeană.

Blogherul Eugen Luchianiuc, a dezvăluit în dimineața de 5 iulie pe canalul său de Telegram că, potrivit unor surse pe care le are, PAS ar fi decis să îl înainteze la funcția de premier pe deputatul Adrian Baluțel. Parlamentarul a comunicat pentru Realitatea că ar fi vorba despre un fals.

Între timp, internauții îl îndeamnă pe Igor Grosu să preia conducerea Guvernului. În mai multe postări și secvențe video, liderului PAS i se sugerează să devină premier. Președintele Parlamentului, însă, a spus jurnaliștilor că „practica democratică trebuie adaptată realității din teren”, menționând că în formațiune s-a discutat despre profilurile eventualilor candidați. Speakerul a ezitat să spună despre cine anume s-a vorbit.

VIDEO Cine-i următorul premier al Moldovei? Grosu: PAS a analizat profilurile

#candidati #mandat #PAS #premier #program guvernare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.