Liam Payne, fostul cântăreţ al trupei „One Direction”, avea în organism mai multe droguri, inclusiv cocaină crack şi metamfetamină, atunci când a căzut în gol de la balconul unui hotel din Argentina, potrivit unor surse argentiniene anonime, familiarizate cu primele rapoarte toxicologice.

Liam Payne se temea de P. Diddy! Ce s-a întâmplat, când cei doi s-au întâlnit: „Mi-a inspirat teamă”

Cântăreţul britanic şi fostul membru al trupei „One Direction” a murit săptămâna trecută, la vârsta de 31 de ani, după ce a căzut de la etajul al treilea al unei camere de hotel din Buenos Aires.

ABC News şi TMZ au scris că un cocktail de droguri numit „cocaină roz” – care conţine metamfetamină, ketamină şi MDMA – a fost găsit în timpul unei autopsii parţiale, împreună cu cocaină crack şi benzodiazepină. Ambele publicaţii au citat surse anonime familiarizate cu testele preliminare.

Associated Press a relatat că un oficial anonim a declarat că raportul toxicologic preliminar sugerează dovezi ale expunerii la cocaină, dar a subliniat că aceste rezultate iniţiale nu oferă o citire exactă a cantităţii de cocaină care circula în sângele său atunci când a murit. Rezultatele toxicologice finale sunt aşteptate să fie făcute publice abia peste câteva săptămâni.

Associated Press a relatat că oficialul a vorbit sub condiţia anonimatului, deoarece nu a fost autorizat să informeze jurnaliştii. Raportul preliminar a fost prezentat pe larg luni în presa locală. Procuratura din Argentina investighează cazul, care nu este neobişnuit atunci când o moarte este bruscă sau neaşteptată.

Autopsia lui Payne a concluzionat că leziunile traumatice care i-au cauzat decesul au fost consecvente cu căderea sa de la fereastra hotelului de la trei etaje. Procurorii au exclus orice altă persoană implicată. Anchetatorii argentinieni au găsit ceea ce păreau a fi stupefiante şi alcool împrăştiate printre obiectele sparte şi mobila din camera de hotel a lui Payne, ceea ce a determinat procuratura să presupună că Payne a suferit o cădere nervoasă cauzată de abuzul de substanţe în momentul căderii sale.

Procurorul a declarat că Payne ar fi căzut într-o stare de „inconştienţă semi sau totală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cocaina #Liam Payne

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.