Grecia: Inculpați de renume, judecați pentru crime în stil mafiot

Serbia a formulat acuzații împotriva a 19 persoane, pentru două atacuri în stil mafiot în Grecia, produse în 2020. Printre cei inculpați pentru atacuri, care au lăsat patru morți, se numără Darko Saric, un cetățean sârb născut în Muntenegru și condamnat anterior pentru trafic de droguri, și Veljko Belivuk, liderul unui grup notoriu de fani ai fotbalului, Janjicari, cu legături cu oficiali de stat și industria de pază și securitate. Ambii se află în prezent sub proces pentru multiple acte criminale, transmite evz.ro.

Istoria a început în iulie 2020, atunci când doi muntenegreni au fost uciși într-o vilă de pe plaja Halikouna de pe insula Corfu. Victimele, Alan Kozar și Damir Hadzic, aveau multiple răni prin împușcare. În timpul autopsiei, au fost colectate 32 de cartușe, șapte bile de foc și două fragmente metalice. Poliția greacă a declarat în martie că a arestat un cetățean albanez pentru presupusa implicare în crimă.

În ianuarie 2020, alți doi cetățeni muntenegreni, Stevan Stamatovic și Igor Dedovic, ambii de 43 de ani, au fost uciși. Ei au fost împușcați în fața copiilor lor în timp ce luau masa la o tavernă renumită din Atena.

Ambele crime sunt suspectate a face parte dintr-un război sângeros între două bande periculoase din Muntenegru, Kavac și Skaljari. Saric, Belivuk și Zvicer sunt suspectați că fac parte din clanul Kavac. Saric se află în prezent sub proces în Serbia, împreună cu alți 14 acuzați că au coordonat un grup care a complotat să omoare un martor implicat într-un caz împotriva traficanților de droguri condamnați și care a presat polițiști pentru informații confidențiale.

În 2022, Saric a fost condamnat la 14 ani pentru o acuzație anterioară de contrabandă cu 5,7 tone de cocaină din America de Sud în Europa de Vest între 2008 și 2009. Există un proces împotriva lui pentru spălarea a cel puțin 20 de milioane de euro obținuți prin vânzarea de narcotice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veljko Belivuk, cunoscut ca „Velja Nevolja” („Velja Necazul”), este judecat împreună cu alți membri ai grupului Janjicari pentru multiple acte criminale, inclusiv crimă agravată, răpire, deținere ilicită de arme și explozive și trafic de droguri.

Radoje Zvicer este unul dintre presupusele capete ale bandei de droguri Kavac. El este inculpat pentru crearea unei organizații criminale și pentru uciderea a doi membri ai bandei rivale Skaljari.

#condamnari #omoruri #2020 #Grecia

La nivel global, copiii consumă o cantitate din ce în ce mai mare de alimente extrem de procesate, fapt ce are consecinţe periculoase pentru sănătate, dezvoltare şi bunăstare mentală, informează știrileprotv.ro.

Este concluzia unei noi analize publicate de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), rezumând măsura în care aşa numitele alimente ultraprocesate (AUP) domină viaţa de zi cu zi a tinerilor de pe glob.

Raportul are la bază o serie de studii publicate recent în revista The Lancet şi care descriu detaliat riscurile asociate sănătăţii, precum şi rolul industriei în răspândirea unor astfel de produse.

AUP sunt de cele mai multe ori un amestec de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase, amidon industrial şi numeroşi aditivi cum ar fi emulgatori, coloranţi şi arome.

Raportul avertizează că mulţi copii sunt expuşi la aceste produse în copilăria timpurie şi chiar şi copiii mici care trăiesc în sărăcie extremă consumă frecvent băuturi îndulcite. În cele 11 ţări incluse în studiu, între 10% şi 35% dintre copiii cu vârsta mai mică de cinci ani consumau astfel de produse.

Consumul continuă să crească odată cu vârsta, iar 60% dintre adolescenţi au consumat cel puţin un produs îndulcit în ziua de dinaintea completării chestionarului folosit în cadrul studiului. În multe ţări industrializate, peste 50% din caloriile zilnice provin din AUP-uri.

Potrivit acestei analize, alimentele ultraprocesate, deşi maximizează profiturile industriei, nu sunt potrivite pentru copii.

AUP-urile favorizează obezitatea pentru că au un număr ridicat de calorii şi pot fi cu uşurinţă consumate în exces, iar la un moment dat favorizează malnutriţia pentru că oferă puţine vitamine şi minerale şi înlocuiesc alimentele integrale.

Studiile au arătat de asemenea o legătură cu tulburările de creştere, depresia, hiperactivitatea şi dificultăţi în a obţine performanţe şcolare.