Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a fost arestat sâmbătă seara, 24 august curent, pe aeroportul Le Bourget, în apropiere de Paris, după ce anchetatorii francezi au emis un mandat de percheziție contra sa pentru diverse infracțiuni legate de serviciul său de mesagerie criptată, au declarat surse apropiate cazului pentru France Presse.

Aflat împreună cu garda sa de corp și cu asistenta sa, care îl însoțesc în permanență, miliardarul franco-rus în vârstă de 39 de ani a fost arestat în terminalul aeroportului Bourget între 19:30 și 20:00. El venea de la Baku (Azerbaidjan) și urma să petreacă cel puțin o seară la Paris, unde plănuia să ia cina, a adăugat o altă sursă apropiată cazului. Durov urmează să fie prezentat justiției duminică, 25 august curent.

Anchetatorii, uimiți că miliardarul rus a venit în Franța

Ofmin, organismul însărcinat cu combaterea violenței împotriva minorilor, a emis un mandat de percheziție pe numele lui Pavel Durov, în calitate de unitate coordonatoare a unei anchete preliminare la care participă diverse unități de anchetă pentru infracțiuni care variază de la fraudă, trafic de droguri, hărțuire cibernetică și crimă organizată la apologia terorismului și fraudă, a explicat una dintre sursele apropiate cazului.

Acestea îl acuză pe Pavel Durov că nu a luat măsuri (prin faptul că nu a moderat mesajele de pe Telegram și nu a cooperat cu anchetatorii) împotriva utilizării în scopuri infracționale a serviciului său de mesagerie.

Între timp, Ambasada Rusiei din Franța ia „măsuri imediate” pentru a clarifica situația în ceea ce îl privește pe Pavel Durov, a informat duminică agenția rusă de știri TASS. Citând un reprezentant al ambasadei Rusiei în Franța, TASS a transmis că nu a existat niciun apel din partea echipei lui Durov către ambasadă, dar că aceasta ia măsuri pro-active „imediate”.

Serviciul de mesagerie online lansat în 2013 de Pavel Durov și fratele său Nikolai, pe care comunicațiile sunt criptate și care are sediul în Dubai, s-a poziționat în opoziție cu platformele americane, criticate pentru exploatarea comercială a datelor personale. Telegram s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informații despre utilizatorii săi.

Pavel Durov s-a născut și a studiat în Sankt Petersburg. Are cetățenia Rusiei, Emiratelor Arabe Unite, Franței și Saint Kitts și Nevis. Este co-fondator al rețelei sociale VKontakte și al Telegram. A părăsit Rusia în 2014. Se află pe locul opt în clasamentul Forbes al celor mai bogați ruși (15,5 miliarde de dolari).

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.