În ultimele săptămâni, TikTok a fost plin de utilizatori care și-au împărtășit experiențele cu privire la așa-numita „gripă a aerului condiționat”. Preocupările acestor utilizatori sunt întemeiate, scrie Adevărul cu referire la specialiști citați de presa internațională.

„Gripa aerului condiționat”, este o sintagmă generică folosită pentru a descrie o serie de simptome asemănătoare gripei – strănut, dureri de cap, amețeli, oboseală, sensibilitate la mirosuri, gât uscat și altele – despre care cei care le raportează cred că sunt legate de utilizarea pe termen lung a aparatului de aer condiționat..

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), preocupările acestor utilizatori nu sunt lipsite de temei.

„Mai multe studii au constatat o creștere a numărului de ocupanți ai clădirilor cu sisteme de aer condiționat care raportează un set de simptome nespecifice, adesea descrise ca fiind asemănătoare răcelii, în comparație cu ocupanții clădirilor cu sisteme de ventilație naturală„, a explicat EPA într-un comunicat pentru Yahoo Life.

Fenomenele au fost etichetate în unele relatări din mass-media și ca „boli legate de AC”.

EPA subliniază însă că „o unitate de aer condiționat bine întreținută și utilizată corespunzător nu este, în general, cauza directă a simptomelor„.

Camerele cu aer condiționat ne pot îmbolnăvi?

Potențial, da, se arată în articolul Yahoo Life.

Unitățile de aer condiționat sunt proiectate să filtreze poluanții și contaminanții aerului – acarieni, polen, spori de mucegai care se dezvoltă în umiditate, particule de fum, bacterii și viruși – împiedicând pătrunderea lor în aerul pe care îl respirăm în interior, însă acest scut de protecție este compromis dacă filtrul sau conducta unei unități nu a fost înlocuită sau curățată conform recomandărilor producătorului, a explicat, pentru Yahoo Life, un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate Publică din California (CDPH) .

În aceste condiții, unele persoane – mai ales cele sensibile la mucegaiuri – pot raporta probleme de respirație, spune reprezentantul CDPH, care adaugă că, în aceste situații, pot fi declanșate simptome legate de astm preexistent, alergii și alte probleme respiratorii.

Simptome mai puțin grave, precum uscăciunea gâtului și congestia nazală, nu sunt neobișnuite pentru persoanele care dorm în apropierea unei unități de aer condiționat, însă ele tind să dispară după câteva zile.

Potrivit EPA, sistemele de aer condiționat prost întreținute sau utilizate necorespunzător au fost asociate cu raportarea unor simptome precum iritarea membranelor mucoase, dificultăți de respirație, piele iritată, tuse uscată, amețeli, greață, probleme de concentrare, oboseală și sensibilitate la mirosuri.

Sporii de mucegai, vinovați adesea pentru bolile cronice legate de AC

Dacă filtrele aparatelor de AC nu sunt curățate sau înlocuite în mod regulat, se pot înfunda cu praf și resturi, reținând mai multă umiditate în interiorul unității, ceea ce creează un mediu umed ideal pentru dezvoltarea mucegaiului.

Iar un focar de mucegai poate provoca reacții alergice și îi poate expune pe cei din încăpere la micotoxine, care pot provoca strănut, congestie nazală, mâncărimi sau lăcrimare a ochilor ori înroșirea pielii.

„Gripa aerului condiționat” poate fi evitată

Pentru evitarea acestor probleme, recomandarea EPA este de a folosi filtre de aer cu particule de înaltă eficiență (HEPA), care ajută la reținerea virusurilor și bacteriilor periculoase și întreținerea corespunzătoare a unității AC, mai ales atunci când este folosită ore întregi pe zi în lunile de vară.

#aer conditionat #căldură #gripa #meteo

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.