Anunțul SUA că urmează să trimită baterii de rachete Patriot Ucrainei a fost în centrul interesului comentatorilor ruși și americani legat de vizita președintelui ucrainean la Washington, relatează Daily Beast. Livrarea acestei noi arme de către SUA a stârnit o reacție puternică la Moscova, sugerând că Rusia se teme de noul sistem de apărare antiaeriană de care va dispune Kievul.

Faptul că SUA au decis să ofere Ucrainei sistemul avansat de apărare antiaeriană Patriot a fost subiect de zvonuri vreme de săptămâni. După ce a venit confirmarea, nu lipsesc speculațiile privind eficiența lui pe câmpul de luptă din Ucraina – performanța probabilă a acestuia fiind fie supraestimată, fie, dimpotrivă, subapreciată.

Cei care sunt în favoarea acestui sistem susțin că raza de acțiune și performanța sa dovedită vor putea diminua eficiența bombardamentelor rusești care au scopul să semene teroare în rândul populației, avariind sever infrastructura de alimentare cu electricitate, apă și căldură în mijlocul iernii.

Rachetele Patriot sunt extrem de scumpe, doar că ar trebui ținut cont că majoritatea atacurilor rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei au fost lansate cu rachete ce costă la fel de mult sau chiar mai mult. Moscova a folosit și drone kamikaze iraniene Shahed-136 în atacurile asupra Kievului, dar acestea sunt vulnerabile la majoritatea armelor antiaeriene.

Indiferent cine are dreptate, ecuația apărării aeriene nu se reduce la punerea în balanță a costului unei astfel de rachete în raport cu cel al rachetelor sau dronelor care sunt interceptate. Chiar dacă rușii atacă cu drone ieftine precum Shahed, pagubele provocate infrastructurii de o lovitură de succes sau impactul asupra populației civile care trebuie să stea fără curent și căldură nu pot fi măsurate în acest fel.

Moscova nu-și ascunde furia față de aceste rachete, în timp ce oficialii ruși nu contenesc cu amenințările că le vor lua la țintă. Încă de când au apărut informațiile că SUA se pregătesc să livreze bateria de rachete Patriot, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat că aceasta va „deveni imediat o țintă legitimă pentru forțele noastre armate”.

Discursul Kremlinului sună amenințător, doar că cel mai probabil nu le-ar fi prea ușor forțelor ruse să lovească o baterie Patriot. În primul rând, pentru că aceste sisteme nu vor fi amplasate aproape de linia frontului. Faptul că Rusia nu s-a bazat pe lovituri de precizie, care au fost slabe, a însemnat că și-a concentrat bombardamentele asupra unor ținte statice precum centralele electrice. Or, bateriile Patriot pe care ucrainenii le pot muta sunt ținte ceva mai dificile pentru forțele ruse.

Nu în ultimul rând, deși o singură baterie de rachete Patriot cu opt lansatoare nu este un panaceu, Ucraina are mare nevoie de apărare aeriană, din care nu are oricum suficientă – Kievul este oarecum mai bine apărat, în timp ce restul orașelor rămân vulnerabile.

Dacă o baterie Patriot poate lua din povara celorlalte sisteme de apărare aeriană pentru a proteja locuri precum Odessa sau linia frontului, este deja o capacitate extraordinar de valoroasă. Pe măsură ce tot mai mulți ucraineni sunt instruiți cu privire la acest sistem, se deschide, de asemenea, ușa pentru a furniza și altele pe măsură ce războiul avansează.

Un sistem de apărare antirachetă european pentru Ucraina

Pe de altă parte, sistemul Patriot a avut parte de multă fanfară, în timp ce Europa oferă în mod discret o platformă la fel de capabilă. La 14 decembrie, Forbes a relatat că Italia și Franța au convenit să furnizeze sistemul de apărare antirachetă numit „Sol-Air Moyenne Portée/Terrestre” (SAMP/T). SAMP/T are o rază de acțiune comparabilă cu cea a PATRIOT (care are 160 km), poate fi instalat mai rapid și necesită doar 14 membri ai echipajului pentru fiecare baterie, față de 90 cât cere Patriot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sistemul de rachete franco-italian nu avut parte nici pe departe de atât de multă publicitate sau de amenințări din partea Rusiei, probabil pentru că Moscova și-a concentrat atenția asupra politicii SUA față de Ucraina. Un alt motiv este și faptul că sistemul Patriot se află în serviciul mai multor aliați NATO. Iar dacă Ucraina dovedește că poate opera eficient rachetele Patriot furnizate de SUA, operatorii din afara SUA ar putea lua în considerare furnizarea de piese de schimb sau a unui număr mare de rachete.

Atât rachetele PATRIOT, cât și SAMP/T vor contribui la atenuarea penuriei de apărare aeriană a Ucrainei, numai că termenele de sosire a acestora rămân neclare. Nici sistemele de apărare antiaeriană din epoca sovietică, pe care Ucraina știa deja să le opereze, nici sistemele de apărare antiaeriană mai simple donate de SUA și Europa nu necesită aceeași durată de pregătire pentru a începe să fie folosite. Unele sisteme aeriene promise cu luni în urmă, precum Crotale, nu au fost încă observate pe câmpul de luptă din Ucraina.

Indiferent de cât de repede vor ajunge până la urmă aceste sisteme în Ucraina, disponibilitatea americană și europeană de a se despărți de aceste arme sofisticate este o dovadă a angajamentul lor față de sprijinirea Ucrainei – dar și manifestarea încrederii că acestea pot fi folosite eficient pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești.

#patriot #rachete #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.