Guvernul a aprobat reglementările necesare pentru buna funcționare a transportului de gaze în regim backhaul.

Backhaul este tranzacția cu gaze naturale, care implică nominalizarea și alocarea livrărilor de gaze naturale în direcția opusă fluxului fizic principal de gaze naturale, care are loc în anumite puncte de intrare sau ieșire unidirecționale. Serviciul dat este aplicat în toate țările europene la punctele de interconectare.

„În situația actuală când fluxurile de gaze naturale, prin sistemul național de transport al gazelor, nu mai sunt unidirecționale, dar în ambele direcții, atât dinspre Est spre Vest, cât și dinspre Vest spre Est, serviciul de transport al gazelor în regim backhaul reprezintă soluția tehnică pentru asigurarea continuității livrărilor de gaze către consumatori”, susține Secretarul de stat Constantin Borosan.

Potrivit lui Borosan, oferirea de către operatorii de transport al gazelor naturale a serviciului backhaul crește atractivitatea utilizării sistemului național de transport pentru traderii și furnizorii europeni care intenționează să efectueze stocuri de gaze în Ucraina.

„Majorarea volumului de gaze naturale tranzitat prin sistemul național de transport înseamnă micșorarea tarifului pentru serviciul de transport și reducerea costurilor pentru cetățeni”, a punctat Borosan.

Republica Moldova a renunțat la gazul de la Gazprom (5,7 mil. metri cubi/zi) la 1 decembrie în schimbul energiei electrice livrate de centrala de la Cuciurgan. Chișinăul s-a reorientat la achizițiile de pe bursă unde mia de metri cubi se ridica în medie la 1000 de euro. Or, pentru a trece de iarna din acest an Energocom a cumpărat și depozitat pe parcursul anului circa 300 milioane metri cubi de gaz, care au fost depozitați în Ucraina și România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza gazelor #gaze naturale #regim backhaul

Curtea Supremă a Rusiei a decis luni excluderea partidului liberal pro-occidental Iabloko din cursa pentru alegerile parlamentare din septembrie. Principalul motiv invocat de autorități este primirea unor finanțări din străinătate, interzise de legislația rusă, relatează Reuters.

Procesul a fost inițiat în urma unei plângeri depuse de partidul naționalist pro-Kremlin Rodina, care a acuzat Iabloko că reprezintă o mișcare ce urmărește să submineze Rusia și procesul electoral.

La rândul său, Comisia Electorală Centrală a prezentat instanței un document în care susține că Iabloko ar fi primit „finanțări din străinătate”.

Liderul partidului, Nikolai Ribakov, respinge însă aceste argumente și susține că adevăratul motiv al excluderii formațiunii este poziția sa împotriva războiului din Ucraina. În fața Curții Supreme, Ribakov a declarat că Iabloko este în favoarea păcii, în timp ce Kremlinul susține continuarea războiului.

Iabloko este singurul partid politic din Rusia care cere încetarea necondiționată a războiului din Ucraina. Formațiunea consideră că alegerile parlamentare din septembrie ar putea reprezenta o modalitate prin care milioane de ruși să își exprime opoziția față de război.

Partidul, al cărui nume înseamnă „măr” în limba rusă, a reprezentat una dintre principalele formațiuni liberale pro-occidentale din Rusia în anii ’90. În ultimii ani, însă, influența sa electorală a scăzut, iar Iabloko nu mai are reprezentanți în Duma de Stat din 2003.

Decizia Curții Supreme vine în contextul intensificării presiunilor asupra vocilor politice care se opun războiului. Partidul Rusia Unită, formațiunea dominantă care îl susține pe Vladimir Putin, este considerat principalul favorit la alegerile parlamentare din septembrie.