O boală extrem de rară numită variola maimuței a apărut în Europa și în Statele Unite. Iniţial identificată la maimuţe, această boală virală se răspândeşte de obicei prin contact direct şi se manifestă în general în Africa Centrală şi de Vest. Rareori s-a răspândit în altă parte şi de aceea valul recent de cazuri identificate în afara acestui continent a stârnit îngrijorare.

Care sunt simptomele variolei maimuței

Virusul are o perioadă de incubație de 7-14 zile, potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA. Simptomele inițiale sunt de obicei asemănătoare gripei – febră, frisoane, epuizare, dureri de cap și slăbiciune musculară – urmate de umflarea ganglionilor limfatici, care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor și bolilor.

„O caracteristică ce deosebește infecția cu variola maimuței de cea cu variolă este umflarea ganglionilor limfatici”, a spus CDC.

Urmează o erupție larg răspândită pe față și pe corp, inclusiv în interiorul gurii și pe palme și tălpi. Pustulele sunt dureroase, sidefate și pline de lichid, adesea înconjurate de cercuri roșii. În cele din urmă, acestea se usucă și trec într-o perioadă de două până la trei săptămâni, a spus CDC.

„Tratamentul este, în general, de susținere, deoarece nu există medicamente specifice disponibile. Cu toate acestea, este disponibil un vaccin care poate fi administrat pentru a preveni dezvoltarea bolii”, a spus Jimmy Whitworth, profesor de sănătate publică la London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Cum se răspândește variola maimuței

Virusul variolei maimuței se răspândește prin contact apropiat cu o persoană infectată, spun experții. Infecția se poate dezvolta după expunerea la „piele ruptă, membrane mucoase, picături de respirație, fluid corporal infectat sau chiar contact cu lenjerie contaminată”, a spus Neil Mabbott, profesor de imunopatologie la Facultatea de medicină veterinară a Universității din Edinburgh din Scoția.

„Când leziunile s-au vindecat, crustele care pot transporta virusul infecțios se pot dezintegra ca praf, care ar putea fi inhalat”, a spus dr. Michael Skinner, de la Facultatea de medicină a Imperial College London.

Transmiterea între oameni are loc în principal prin picături respiratorii mari, așa că e nevoie de „un contact prelungit față în față”, potrivit CDC.

„Variola maimuței poate fi o infecție gravă, ratele mortalității cauzate de acest tip de virus fiind de aproximativ 1% în focare detectate anterior. Focarele apar adesea în medii cu venituri mai mici, cu acces limitat la asistență medicală”, a spus Michael Head, cercetător principal în sănătate globală la Universitatea din Southampton din Marea Britanie.

Totuși, în lumea dezvoltată, „ar fi foarte neobișnuit să vedem ceva mai mult decât o mână de cazuri într-un focar și nu vom avea niveluri de transmitere în stil COVID”, a spus Head.

Dezinfectanții obișnuiți de uz casnic pot ucide virusul variolei maimuțelor, potrivit CDC.

#simptome #variola maimuței #virus

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.