Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a semnat pe data de 30 ianuarie 2024 cererea de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Care-s beneficiile aderării la SEPA, cum are loc și ce este?

Un pas important pentru economia R. Moldova! Premierul a salutat semnarea de către BNM a cererii de aderare la SEPA

Beneficiile aderării la SEPA

După ce a semnat documentul în prezența reprezentanților din sectorul bancar al țării, guvernatoarea BNM a menționat că apartenența la SEPA oferă beneficii pentru cetățeni, companii și țară. „Este în avantajul tuturor participanților să avem plăți rapide, transparențe și sigure, dar și la un preț sustenabil”, a precizat guvernatoarea BNM.

Anca Dragu a subliniat importanța transparenței, care oferă încredere în orice tranzacție, dar și avantajele legate de costuri: „Cu acest sistem, o plată ar putea fi făcută într-un orizont de timp de 24 de ore și în loc să plătim 20 – 30 de euro per tranzacție, am putea plăti numai la 1, 2, sau 3 euro, care este un pas uriaș pentru toți cei care participă la sistemul economic. Această veste cred că va fi foarte bună și pentru toți moldovenii care trăiesc și muncesc în străinătate și transferă remiteri și agoniseala lor către rudele lor din țară”.

Guvernatoarea a precizat că aderarea la SEPA va facilita procesarea eficientă și sigură a plăților transfrontaliere în euro, impulsionând relațiile comerciale și financiare cu partenerii europeni.

Participanții la pregătirea dosarului de aderare la SEPA

Procesul de pregătire a dosarului a implicat mai multe autorități de la Chișinău, inclusiv suportul băncilor centrale din România, Lituania și Regatul Țărilor de Jos, în cadrul proiectului Twinning . În acest context, Anca Dragu a ținut să le mulțumească tuturor celor care au contribuit la îndeplinirea cerințelor necesare aderării Republicii Moldova la SEPA.

Banca Națională are rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA.

Etapele de aderare

Organizația care va lua decizia de a permite aderarea Republicii Moldova la SEPA este Consiliul European al Plăților de la Bruxelles (European Payments Concil din Bruxelles, EPC). După semnarea cererii de către guvernatoarea băncii centrale, urmează două etape: evaluarea dosarului și conectarea propriu-zisă la sistem.

„Temele de acasă au fost făcute. Sperăm că în cel mult un an vom trece de etapa de evaluare, iar în cel mai scurt timp posibil și următoarea etapă,” a menționat Anca Dragu în cadrul evenimentului oficial de semnare a cererii la care au fost prezenți și reprezentanți ai Asociației Băncilor din Moldova și ai băncilor licențiate. Aceștia au menționat că aderarea la SEPA va avea o contribuție enormă în dezvoltarea sistemului bancar care, la rândul său, interacționează cu toți participanții din circuitul economic.

Ce este SEPA

SEPA este o inițiativă a industriei bancare europene, lansată în 2008 cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene. În prezent, zona SEPA este formată din 36 de țări europene, inclusiv mai multe state care nu fac parte din zona euro sau din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Euro #Republica Moldova #SEPA

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google