Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a semnat pe data de 30 ianuarie 2024 cererea de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Care-s beneficiile aderării la SEPA, cum are loc și ce este?

Un pas important pentru economia R. Moldova! Premierul a salutat semnarea de către BNM a cererii de aderare la SEPA

Beneficiile aderării la SEPA

După ce a semnat documentul în prezența reprezentanților din sectorul bancar al țării, guvernatoarea BNM a menționat că apartenența la SEPA oferă beneficii pentru cetățeni, companii și țară. „Este în avantajul tuturor participanților să avem plăți rapide, transparențe și sigure, dar și la un preț sustenabil”, a precizat guvernatoarea BNM.

Anca Dragu a subliniat importanța transparenței, care oferă încredere în orice tranzacție, dar și avantajele legate de costuri: „Cu acest sistem, o plată ar putea fi făcută într-un orizont de timp de 24 de ore și în loc să plătim 20 – 30 de euro per tranzacție, am putea plăti numai la 1, 2, sau 3 euro, care este un pas uriaș pentru toți cei care participă la sistemul economic. Această veste cred că va fi foarte bună și pentru toți moldovenii care trăiesc și muncesc în străinătate și transferă remiteri și agoniseala lor către rudele lor din țară”.

Guvernatoarea a precizat că aderarea la SEPA va facilita procesarea eficientă și sigură a plăților transfrontaliere în euro, impulsionând relațiile comerciale și financiare cu partenerii europeni.

Participanții la pregătirea dosarului de aderare la SEPA

Procesul de pregătire a dosarului a implicat mai multe autorități de la Chișinău, inclusiv suportul băncilor centrale din România, Lituania și Regatul Țărilor de Jos, în cadrul proiectului Twinning . În acest context, Anca Dragu a ținut să le mulțumească tuturor celor care au contribuit la îndeplinirea cerințelor necesare aderării Republicii Moldova la SEPA.

Banca Națională are rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA.

Etapele de aderare

Organizația care va lua decizia de a permite aderarea Republicii Moldova la SEPA este Consiliul European al Plăților de la Bruxelles (European Payments Concil din Bruxelles, EPC). După semnarea cererii de către guvernatoarea băncii centrale, urmează două etape: evaluarea dosarului și conectarea propriu-zisă la sistem.

„Temele de acasă au fost făcute. Sperăm că în cel mult un an vom trece de etapa de evaluare, iar în cel mai scurt timp posibil și următoarea etapă,” a menționat Anca Dragu în cadrul evenimentului oficial de semnare a cererii la care au fost prezenți și reprezentanți ai Asociației Băncilor din Moldova și ai băncilor licențiate. Aceștia au menționat că aderarea la SEPA va avea o contribuție enormă în dezvoltarea sistemului bancar care, la rândul său, interacționează cu toți participanții din circuitul economic.

Ce este SEPA

SEPA este o inițiativă a industriei bancare europene, lansată în 2008 cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene. În prezent, zona SEPA este formată din 36 de țări europene, inclusiv mai multe state care nu fac parte din zona euro sau din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Euro #Republica Moldova #SEPA

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.