Tusea este un reflex al corpului care ajută la îndepărtarea corpurilor străine, mucusului sau a altor substanțe iritante din căile respiratorii. Este un mecanism de apărare important care ne protejează de infecții și alte probleme respiratorii.

Cauzele tusei pot fi diverse, inclusiv infecții respiratorii, cum ar fi răceala, gripa, bronșita sau pneumonia, alergii, boala de reflux gastroesofagian (GERD), astm, fumatul, anumite medicamente, afecțiuni pulmonare cronice etc.

În sezonul rece, dar nu numai, multă lume se lovește de o problemă de sănătate extrem de sâcâitoare: tusea seacă. Tusea iritantă, fără mucozităţi, cunoscută și sub denumirea de tuse neproductivă, poate fi tratată naturist cu miere cu lămâie pentru tuse seacă.

„Pur și simplu storci zeama de la o lămâie într-un pahar și pui la fel de multă miere, amesteci temeinic și iei la fiecare 30 de minute câte o linguriță pe care încerci să o mesteci și înghiți cât poți tu ce încet. Asta te va ajuta cel mai mult și mult mai mult decât un sirop de tuse care îți face mai mult rău decât bine, pentru că bine nu îți face deloc. Asta o să aducă mai multă secreție, o să umecteze mai mult acea mucoasă, o să ajute la umectarea acelui mucus și la expectorarea mucusului și ăsta e cel mai bun sirop. Mierea are proprietăți bactericide, deci o să omoare anumiți microbi, o să lubrefize mucoasele și o să le calmeze”, a precizat dr. Mihail Pautov, potrivit Adevărul.

Tusea, la fel ca alte reflexe naturale precum strănutul sau clipitul, are un rol benefic pentru organism. Ea protejează căile respiratorii și plămânii împotriva unor iritanți cum sunt substanțele alergene, bacteriile sau virusurile.

Spre deosebire de tusea productivă, care se declanșează pe fondul unui exces de mucus, tusea seacă este fără secreții. Cei care se confruntă cu ea descriu o senzație de mâncărime sau gâdilat în gât care îi determină să tușească.

O tuse uscată care apare ocazional nu trebuie să-ți dea motive de îngrijorare, dar tusea persistentă poate semnala probleme serioase de sănătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#miere #sirop #tuse

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.