Meta, proprietara Facebook, a eliminat campanii de hacking, reţele de influenţă şi operaţiuni de înşelătorie, în contextual războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat joi de compania de social media, care a spus, de asemenea, că analizează paşii suplimentari pentru a aborda dezinformarea din partea paginilor guvernului rus.

„Ne revizuim în mod constant politicile în funcţie de evoluţia situaţiei de pe teren şi acum revizuim în mod activ paşii suplimentari pentru a aborda dezinformarea şi falsurile care vin de pe paginile guvernului rus”, a declarat preşedintele pentru afaceri globale al Meta, Nick Clegg, la o discuţie telefonică cu reporterii.

Rusia s-a luptat cu marile companii de tehnologie pentru a controla fluxurile de informaţii online după invadarea Ucrainei din 24 februarie, pe care Moscova o numeşte operaţie militară specială, transmite news.ro.

Moscova a interzis Facebook şi Instagram şi a obstrucţionat Twitter prin încetinirea serviciului. Twitter a declarat săptămâna aceasta că nu va amplifica şi nu va recomanda utilizatorilor conturi guvernamentale ruseşti.

În primul său raport trimestrial referitor la pericole, Meta a spus că actori cu legături cu guvernele din Rusia şi Belarus s-au implicat în spionaj cibernetic şi operaţiuni de influenţă online ascunse, inclusiv o operaţiune de influenţă legată de KGB-ul din Belarus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit raportului, au existat şi alte încercări continue din partea reţelelor pe care le-a perturbat anterior, inclusiv eforturi suplimentare ale Ghostwriter de a sparge conturile de Facebook aparţinând unor zeci de militari ucraineni.

Meta a spus în raport că a eliminat, de asemenea, o reţea de aproximativ 200 de conturi operate din Rusia care se coordonau pentru a raporta în mod fals oamenii, mai ales în Ucraina şi Rusia, pentru încălcări precum discursul instigator la ură sau agresiunea.

Raportarea în masă a fost coordonată în primul rând într-un grup de Facebook cu tematică de gătit, care avea aproximativ 50 de membri când Meta l-a desfiinţat în martie.

Meta a eliminat, de asemenea, zeci de mii de conturi, pagini şi grupuri care încercau să folosească războiul din Ucraina pentru a înşela utilizatorii şi a face bani conducând oamenii către site-uri web pline de anunţuri sau de vânzări de mărfuri.

Spammeri din întreaga lume au folosit tactici cum ar fi redarea videoclipurilor de jocuri în direct sau republicarea conţinutului popular, inclusiv videoclipurile altor persoane din Ucraina, pentru a pretinde că împărtăşesc actualizări live din criză. De asemenea, a avut loc eliminarea a două operaţiuni de spionaj cibernetic din Iran, o campanie de influenţă în Brazilia care s-a prezentat drept activişti de mediu care apără defrişările din Amazon şi o reţea din Filipine care a pretins meritul pentru doborarea site-urilor de ştiri.

#facebook #informații online #KGB #Meta

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.