Caminoane ruseşti care transportau opere de artă „inestimabile” au fost interceptate, în acest weekend, atunci când repatriau în Rusia colecţii împrumutate de mai multe muzee, între care Ermitaj. Valoarea lor a fost asigurată la mai mult de 42 de milioane de euro, au anunţat autorităţile finlandeze, scrie Le Figaro.

Inspectate la postul de frontieră din Vaalimaa, între Helsinki şi Sankt Petersburg, trei camioane transportau, potrivit gărzilor, un lot „inestimabil” de picturi, sculpturi şi antichităţi care aparţin mai multor muzee ruseşti.

O încărcătură de bunuri de lux, deci, au stabilit vameşii finlandezi care au confiscat colecţia în virtutea sancţiunilor europene prin care sunt oprite orice transferuri către Rusia de astfel de obiecte.

„Este important ca acest control al sancţiunilor să fie eficient”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul departamentului de control al vămilor finlandeze, Sami Rakshit.

Cutiile cu opere de artă nu au fost ascunse, au precizat vameşii. Zece persoane sunt suspectate de autorităţi că au participat la transportul colecţiei, în timp ce o anchetă preliminară a fost deschisă în Finlanda. Formată din mai multe zeci de obiecte ce proveneau din Japonia şi Italia, ansamblul a fost pus sub supravegherea Direcţiei muzeelor din Finlanda.

„Profesionişti au fost consultaţi pentru mutarea şi depozitarea mărfurilor. Nu vom deschide cutiile”, a precizat Hannu Sinkkonen, director control vamal.

În martie, Rusia a decis să repatrieze operele de artă împrumutate Italiei sau Franţei, ca urmare a măsurilor similare decise de mai multe ţări europene. Muzeul Ermitaj, în special, intenţiona să reinstaleze în galeriile sale din Sankt Petersburg tablourile de Tiţian, Picasso şi Canova care au fost împrumutate diferitelor instituţii milaneze şi romane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lista lucrărilor confiscate în acest weekend în convoi nu a fost precizată. Autorităţile ruse, pe de altă parte, au confirmat că acestea sunt proprietăţi păstrate în special de Muzeul Ermitaj, Galeria Tretiakov şi Muzeul Puşkin – câteva dintre cele mai prestigioase instituţii din Rusia.

Acţiunea vamală finlandeză a provocat o reacţie promptă din partea autorităţilor ruse.

„Această situaţie este complet ilegală. Cerem autorităţilor finlandeze să garanteze restituirea integrală a operelor noastre de artă cât mai curând posibil”, a declarat miercuri Ministerul rus de Externe.

Autorităţile finlandeze au clarificat, la rândul lor, că nu au confiscat lucrările. „Aceasta este o situaţie temporară. Muzeele ruseşti încă deţin aceste opere de artă”, a declarat Teemu Sepponen, directorul unităţii de control al exporturilor din cadrul Ministerului de Externe finlandez.

Vama finlandeză şi-a înăsprit controalele la frontieră de la anunţul de către Uniunea Europeană a sancţiunilor împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Conservate iniţial, bunurile de lux au fost adăugate pe 15 martie pe lista extinsă a produselor supuse restricţiilor la export.

O modalitate de a da o „lovitură elitei ruse”, împiedicându-i pe cei mai bogaţi să „se bucure de stilul lor de viaţă luxos în timp ce bombe cad asupra oamenilor nevinovaţi în Ucraina”, a declarat pe 11 martie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

#frontiera finlandeză #muzee #opere de artă #sanctiuni

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.