Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, plănuia să captureze doi dintre cei mai importanţi oficiali militari ruşi atunci când a lansat sâmbătă o revoltă de scurtă durată, notează miercuri Wall Street Journal, citând oficiali occidentali.

Complotul lui Prigojin presupunea capturarea ministrului Apărării, Serghei Şoigu, şi a generalului de rang înalt al armatei Valeri Gherasimov, atunci când cei doi au vizitat o regiune de la graniţa cu Ucraina, a scris WSJ.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a aflat de plan cu două zile înainte ca acesta să fie pus în aplicare, forţându-l pe Prigojin să îşi schimbe planurile în ultimul moment şi să pornească în schimb un marş spre Moscova, potrivit raportului.

Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra unei baze militare cheie din oraşul Rostov pe Don, iar trupele se apropiau de capitala rusă când Prigojin a pus capăt revoltei.

Întrebate despre raportul WSJ, două surse de securitate europene au declarat pentru CNN că, deşi este probabil ca Prigojin să îşi fi exprimat dorinţa de a captura liderii militari ruşi, nu s-a evaluat dacă acesta avea un plan credibil pentru a face acest lucru.

Au existat speculaţii cu privire la rolul senor comandanţi ruşi în momentul în care revolta s-a declanşat vineri seară. The New York Times, citând oficiali americani despre care spune că au fost informaţi de serviciile de informaţii americane, a relatat că comandantul forţelor aeriene ruse, generalul Serghei Surovikin, „avea cunoştinţe prealabile despre planurile lui Evgheni Prigojin de a se răzvrăti împotriva conducerii militare ruse”.

Surovikin a făcut apel la Prigojin să oprească revolta la scurt timp după ce aceasta a început, într-un mesaj video în care a lăsat să se înţeleagă că este de partea lui Putin, notează cnn.com.

Întrebat în legătură cu articolul din New York Times, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Vor fi acum multe speculaţii şi zvonuri în jurul acestor evenimente. Cred că acesta este doar un alt exemplu în acest sens”.

Un oficial european din domeniul serviciilor de informaţii a declarat pentru CNN că există indicii că oficiali de top din domeniul securităţii ruseşti aveau cunoştinţă de planurile lui Prigojin şi este posibil să nu fi transmis informaţii despre acestea, preferând să vadă cum se desfăşoară.

„S-ar putea să fi ştiut şi să nu fi spus despre asta, [sau] să fi ştiut despre asta şi să fi decis să îl ajute să reuşească. Există câteva indicii. S-ar putea să fi existat cunoştinţe prealabile”, a declarat oficialul.

Chiar dacă revolta a eşuat, prestigiul lui Putin a fost afectat, a spus oficialul. „Dacă asta au vrut facţiunile, atunci asta au obţinut”.

Viktor Zolotov, directorul Gărzii Naţionale a Rusiei, a susţinut luni că înalţi oficiali ruşi ştiau de planurile lui Prigojin pentru o rebeliune, deoarece persoane apropiate şefului Wagner le-ar fi divulgat, a relatat agenţia media de stat rusă TASS. De asemenea, Zolotov a afirmat că revolta a fost „inspirată de serviciile de informaţii occidentale”, deoarece „ştiau cu săptămâni în avans”.

La începutul acestei săptămâni, CNN a relatat că oficialii serviciilor de informaţii americane au alcătuit o imagine detaliată şi precisă a planurilor lui Prigozhin înainte de rebeliunea sa de scurtă durată, inclusiv unde şi cum plănuia Wagner să avanseze.

Însă, potrivit unor surse familiare cu acest subiect, informaţiile erau atât de bine păstrate încât au fost împărtăşite doar cu aliaţi selectaţi, inclusiv cu înalţi oficiali britanici, şi nu la nivelul mai larg al NATO.

Disputa spectaculoasă a lui Prigojin cu înaltul comandament al Moscovei pare să fi pornit de la o declaraţie a Ministerului rus al Apărării că va angaja direct contractorii Wagner. Mişcarea ar fi dizolvat, în esenţă, operaţiunile profitabile ale lui Prigozin în Rusia. Prigojin a sosit marţi în Belarus, a declarat preşedintele ţării, Alexander Lukaşenko. Rusia susţine că Lukaşenko a intermediat acordul care a pus capăt rebeliunii.

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.