Ce planuri avea şeful Wagner pentru Şoigu şi Gherasimov

Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, plănuia să captureze doi dintre cei mai importanţi oficiali militari ruşi atunci când a lansat sâmbătă o revoltă de scurtă durată, notează miercuri Wall Street Journal, citând oficiali occidentali.

Complotul lui Prigojin presupunea capturarea ministrului Apărării, Serghei Şoigu, şi a generalului de rang înalt al armatei Valeri Gherasimov, atunci când cei doi au vizitat o regiune de la graniţa cu Ucraina, a scris WSJ.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a aflat de plan cu două zile înainte ca acesta să fie pus în aplicare, forţându-l pe Prigojin să îşi schimbe planurile în ultimul moment şi să pornească în schimb un marş spre Moscova, potrivit raportului.

Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra unei baze militare cheie din oraşul Rostov pe Don, iar trupele se apropiau de capitala rusă când Prigojin a pus capăt revoltei.

Întrebate despre raportul WSJ, două surse de securitate europene au declarat pentru CNN că, deşi este probabil ca Prigojin să îşi fi exprimat dorinţa de a captura liderii militari ruşi, nu s-a evaluat dacă acesta avea un plan credibil pentru a face acest lucru.

Au existat speculaţii cu privire la rolul senor comandanţi ruşi în momentul în care revolta s-a declanşat vineri seară. The New York Times, citând oficiali americani despre care spune că au fost informaţi de serviciile de informaţii americane, a relatat că comandantul forţelor aeriene ruse, generalul Serghei Surovikin, „avea cunoştinţe prealabile despre planurile lui Evgheni Prigojin de a se răzvrăti împotriva conducerii militare ruse”.

Surovikin a făcut apel la Prigojin să oprească revolta la scurt timp după ce aceasta a început, într-un mesaj video în care a lăsat să se înţeleagă că este de partea lui Putin, notează cnn.com.

Întrebat în legătură cu articolul din New York Times, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Vor fi acum multe speculaţii şi zvonuri în jurul acestor evenimente. Cred că acesta este doar un alt exemplu în acest sens”.

Un oficial european din domeniul serviciilor de informaţii a declarat pentru CNN că există indicii că oficiali de top din domeniul securităţii ruseşti aveau cunoştinţă de planurile lui Prigojin şi este posibil să nu fi transmis informaţii despre acestea, preferând să vadă cum se desfăşoară.

„S-ar putea să fi ştiut şi să nu fi spus despre asta, [sau] să fi ştiut despre asta şi să fi decis să îl ajute să reuşească. Există câteva indicii. S-ar putea să fi existat cunoştinţe prealabile”, a declarat oficialul.

Chiar dacă revolta a eşuat, prestigiul lui Putin a fost afectat, a spus oficialul. „Dacă asta au vrut facţiunile, atunci asta au obţinut”.

Viktor Zolotov, directorul Gărzii Naţionale a Rusiei, a susţinut luni că înalţi oficiali ruşi ştiau de planurile lui Prigojin pentru o rebeliune, deoarece persoane apropiate şefului Wagner le-ar fi divulgat, a relatat agenţia media de stat rusă TASS. De asemenea, Zolotov a afirmat că revolta a fost „inspirată de serviciile de informaţii occidentale”, deoarece „ştiau cu săptămâni în avans”.

La începutul acestei săptămâni, CNN a relatat că oficialii serviciilor de informaţii americane au alcătuit o imagine detaliată şi precisă a planurilor lui Prigozhin înainte de rebeliunea sa de scurtă durată, inclusiv unde şi cum plănuia Wagner să avanseze.

Însă, potrivit unor surse familiare cu acest subiect, informaţiile erau atât de bine păstrate încât au fost împărtăşite doar cu aliaţi selectaţi, inclusiv cu înalţi oficiali britanici, şi nu la nivelul mai larg al NATO.

Disputa spectaculoasă a lui Prigojin cu înaltul comandament al Moscovei pare să fi pornit de la o declaraţie a Ministerului rus al Apărării că va angaja direct contractorii Wagner. Mişcarea ar fi dizolvat, în esenţă, operaţiunile profitabile ale lui Prigozin în Rusia. Prigojin a sosit marţi în Belarus, a declarat preşedintele ţării, Alexander Lukaşenko. Rusia susţine că Lukaşenko a intermediat acordul care a pus capăt rebeliunii.

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.