Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, a declarat că unul dintre rezultatele summitului NATO de anul trecut de la Vilnius a fost elaborarea unor noi planuri de luptă pentru țările din Europa de Est în cazul în care Ucraina ar cădea, scrie Adevarul.ro.

„Aceste planuri abordează aceste scenarii diferite”, a spus el. „Bineînțeles, din motive evidente, nu pot fi foarte specific, dar vă pot asigura că aceste planuri sunt conturate prin analizarea posibilei poziții a Rusiei în vecinătatea noastră“.

Sute de buncăre fortificate vor fi construite ca parte a unei noi linii defensive menite să protejeze statele baltice – și, astfel, întreaga alianță de apărare occidentală – de un atac rusesc. În sud, Lituania deschide peste o duzină de așa-numite parcuri de contramobilitate – unde vor fi depozitate obstacolelor antitanc, sârmă ghimpată și blocuri de beton concepute pentru a încetini înaintarea potențialilor invadatori.

Letonia, împreună cu celelalte două state baltice și Finlanda, a ridicat, de asemenea, garduri la granița cu Rusia și Belarus.

Aceste lucrări sunt o dovadă că securitatea în țările de frontieră ale NATO este acum determinată de situația din Ucraina. Liderii baltici, care vedeau înfrângerea Rusiei în Ucraina ca fiind cea mai bună modalitate de a-și garanta securitatea, văd acum cum valul războiului se întoarce în favoarea Moscovei.

Ultimele luni au adus o avalanșă de avertismente cu privire la un posibil atac rusesc asupra NATO în următorul deceniu. În mod surprinzător, nu doar Vilnius, Riga și Tallinn trag un semnal de alarmă, ci și miniștrii de la Stockholm, Berlin și Londra, care vorbesc cu toții despre o posibilă confruntare în 2-8 ani, scrie Financial Times.

Liderii regionali văd cele trei state baltice – cu teritoriul lor mic și legăturile terestre înguste cu restul NATO – ca pe un loc în care Putin ar putea încerca să testeze unitatea și hotărârea alianței prin provocări destabilizatoare sau chiar prin atacuri directe. Aceste temeri sunt accentuate de perspectiva unei reveniri a lui Donald Trump, care ar ridica îndoieli serioase cu privire la angajamentul SUA față de securitatea europeană într-un moment în care puțini oficiali și analiști cred că Europa se poate apăra singură.

Există sentimentul că, datorită aderării la NATO, statele baltice sunt mai sigure decât au fost de secole. Acesta este un „paradox”, crede prim-ministrul Lituaniei Ingrid Šimonite. În ultimul an, alianța a fost întărită prin primirea Finlandei și a Suediei, transformând Marea Baltică în ceea ce Shimonite numește un „lac NATO”.

Oficialii de securitate folosesc un model standard pentru a evalua amenințarea rusă: prezența intențiilor, capacităților și capacităților. În țările baltice, se vorbește constant despre intențiile Rusiei, dar acestea nu sunt concrete. În ceea ce privește posibilitățile, toată lumea este de acord că, după ce a direcționat toate resursele către Ucraina, Rusia nu va putea ataca NATO în viitorul apropiat.

Planurile de reformă militară rusă publicate anul trecut prevăd dublarea numărului de trupe staționate în apropierea regiunii baltice la aproape 40.000 până în 2026, precum și o creștere semnificativă a numărului de tancuri și vehicule blindate. Un reprezentant al serviciului de securitate spune că, din cauza faptului că Rusia este concentrată în Ucraina, acest program este greu de respectat. Dar, ceea ce este foarte important, de îndată ce Kremlinul va decide o confruntare, armata rusă va asigura pregătirea.

Cele două scenarii pentru viitorul apropiat

Liderul militar leton Jānis Kažočiņš vede două scenarii posibile în viitorul apropiat. În primul caz, Rusia reușește în Ucraina și încearcă să exploateze un Occident slăbit.

„Modul de a face acest lucru este o lovitură de forță rapidă [atac surpriză] în statele baltice și o amenințare nucleară credibilă după aceea”, spune el.

Al doilea scenariu este că, dacă Ucraina și unitatea occidentală rămân în picioare, Rusia ar putea încerca provocări de distragere a atenției, dar nu un atac militar complet, existând zeci de posibilități de atacuri hibride, de la sabotaje și asasinate până la incitarea populației locale vorbitoare de limbă rusă. Minoritățile vorbitoare de limbă rusă reprezintă aproximativ un sfert din populația Estoniei și a Letoniei. Oficialii baltici recunosc că sunt vulnerabili la dezinformare prin intermediul mass-media rusești, dar spun că abilitatea Moscovei de a-i folosi ca arme scade pe măsură ce tinerii se integrează mai mult.

Populația vorbitoare de limbă rusă din Lituania este mult mai mică, dar este vulnerabilă din cauza geografiei sale, deoarece se învecinează atât cu Kaliningrad, cât și cu Belarus. În plus, fâșia îngustă de pământ care formează granița lituaniano-poloneză – Coridorul Suwalki – este considerată de mulți experți militari ca fiind cea mai vulnerabilă parte a întregii zone NATO. Descurajarea Rusiei aici ar însemna să o lipsească de posibilitatea de a exploata oricare dintre slăbiciunile geografice ale țărilor baltice.

Cu doar câțiva ani în urmă, planul Alianței de a apăra cele trei state baltice a fost de a permite Rusiei să le ocupe mai întâi și apoi să riposteze câteva luni mai târziu. Astăzi, strategia este de a apăra teritoriul NATO „de la primul metru” și de a nu permite invadatorilor ruși să distrugă orașele, așa cum se întâmplă în Ucraina. Pentru statele baltice, însă, Statele Unite rămân garantul decisiv al forței NATO. Implicarea Statelor Unite în NATO, precum și în Ucraina, este o prioritate diplomatică de top pentru liderii și politicienii baltici, subliniază Financial Times.

Noi planuri de luptă pentru țările din Europa de Est în cazul în care Ucraina ar cădea

Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, a declarat că unul dintre rezultatele summitului NATO de anul trecut de la Vilnius a fost elaborarea unor noi planuri de luptă pentru țările din Europa de Est în cazul în care Ucraina ar cădea.

„Aceste planuri abordează aceste scenarii diferite”, a spus el. „Bineînțeles, din motive evidente, nu pot fi foarte specific, dar vă pot asigura că aceste planuri sunt conturate prin analizarea posibilei poziții a Rusiei în vecinătatea noastră”.

Una dintre consecințele probabile ale unei pierderi, a spus el, este o armată rusă mult mai mare și mai periculoasă.

„Rusia și-a prezentat planul de reconstituire și de consolidare a armatei. Acesta spune că vor avea 1,5 milioane de oameni în armată”, inclusiv un nou corp de armată în partea de nord-vest a țării, în apropiere de Estonia, a spus el. Asta va însemna de două până la șapte ori mai multe tancuri, transportoare blindate de trupe, sisteme de apărare antiaeriană etc., foarte aproape de granița Europei, a mai spus el.

Practic, Rusia și-a adaptat întreaga economie și societate pentru război. Acest lucru crește probabilitatea unei confruntări directe.

„Rușii au reușit de fapt să crească cu adevărat capacitatea industriei de apărare, să o pună pe „picior de război”. Apoi, de aici rezultă o logică nefericită și destul de întunecată: Odată ce ai făcut toate aceste lucruri, odată ce ți-ai accelerat economia sau ai pus-o pe „picior de război”, atunci nu există o cale ușoară de a te întoarce. Așa că, probabil, vor trebui să maximizeze toate acestea”, a spus el.

Pevkur a declarat că o altă consecință a unei armate mult mai mari la granița statelor baltice este o creștere a tipului de atacuri de tip război hibrid pe care Rusia le-a intensificat recent în Estonia și Moldova.

El a evidențiat recentele eforturi ale Rusiei de a recruta cetățeni estonieni pentru a-și ataca propriul guvern. Acest lucru ar putea include, de asemenea, noi eforturi de a militariza rutele de migranți pentru a crea crize multiple la granițele unor țări precum Estonia, similar valurilor de migranți pe care Belarus și Rusia au început să le trimită la granița cu Polonia în 2021.

„Știm că acești migranți așteaptă o vreme mai bună. Ei nu vor pleca. Că sunt încă în regiune, ceea ce înseamnă că sunt mii de migranți care așteaptă ca vremea să fie mai bună pentru a se deplasa din nou. Acestor eforturi li s-ar adăuga încercările de a submina guvernele occidentale prin susținerea politicienilor de extremă dreapta, și de extremă stânga, precum și prin hacking, scurgeri de informații și alte campanii de dezinformare”, a spus el.