Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Von der Leyen avertizează că Putin trimite migranți ilegali în Finlanda pentru a destabiliza țara

19 Apr. 2024, 19:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
19 Apr. 2024, 19:32 // În Lume //  Elena Putregai

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, 19 aprilie curent, că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, pentru a destabiliza această ţară care „sprijină ferm” Ucraina şi care a aderat în urmă cu un an la NATO, informează AFP.

Acest stat nordic şi-a închis frontiera cu Rusia la mijlocul lui decembrie, după un aflux de circa 1.000 de migranţi fără vize veniţi dinspre teritoriul rus de la mijlocul lui august. Rusia şi Finlanda au o frontieră terestră comună de 1.340 de kilometri, iar Helsinki acuză Moscova că a orchestrat sosirea acestor migranţi, acuzaţie dezminţită de autorităţile ruse, conform Agerpres.

Von der Leyen  a declarat pentru presă că: „După atacul hibrid lansat de Belarus în noiembrie 2021 împotriva Letoniei, Poloniei şi Lituaniei, ştim cu toţii cum Putin şi aliaţii săi au instrumentalizat migranţii pentru a testa apărarea noastră şi a încerca să ne destabilizeze. Astăzi, Vladimir Putin se concentrează pe Finlanda”.

În 2021, Lituania, Polonia şi Letonia s-au confruntat cu un aflux fără precedent de imigranţi ilegali veniţi dinspre Belarus, Occidentul acuzând la acea dată Rusia şi pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko că au orchestrat acest aflux. Preşedinta Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii după o întrevedere cu prim-ministrul finlandez Petteri Orpo în oraşul Lappeenranta, la 30 de km de frontiera rusă.

Cei doi lideri au discutat despre „ce pot face Finlanda şi Uniunea Europeană pentru a împiedica imigraţia instrumentalizată la frontiera de est a Finlandei”, potrivit unui comunicat.

Finlanda şi-a închis punctele de trecere a frontierei cu Rusia de mai multe ori şi a anunţat în aprilie că acestea vor rămâne închise „până la noi ordine”, situaţia rămânând neschimbată.

Atacurile hibride ruse „sunt în mod indubitabil un răspuns la sprijinul vostru ferm pentru Ucraina şi la aderarea voastră la NATO”, a subliniat Von der Leyen.

Relaţiile dintre Helsinki şi Moscova s-au deteriorat după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022. Rusia a ameninţat Finlanda cu „contramăsuri” după aderarea ei la NATO, în aprilie 2023. Această ţară nordică pregăteşte de asemenea un proiect de lege pentru a stăvili sosirea de migranţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!