Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, 19 aprilie curent, că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, pentru a destabiliza această ţară care „sprijină ferm” Ucraina şi care a aderat în urmă cu un an la NATO, informează AFP.

Acest stat nordic şi-a închis frontiera cu Rusia la mijlocul lui decembrie, după un aflux de circa 1.000 de migranţi fără vize veniţi dinspre teritoriul rus de la mijlocul lui august. Rusia şi Finlanda au o frontieră terestră comună de 1.340 de kilometri, iar Helsinki acuză Moscova că a orchestrat sosirea acestor migranţi, acuzaţie dezminţită de autorităţile ruse, conform Agerpres.

Von der Leyen a declarat pentru presă că: „După atacul hibrid lansat de Belarus în noiembrie 2021 împotriva Letoniei, Poloniei şi Lituaniei, ştim cu toţii cum Putin şi aliaţii săi au instrumentalizat migranţii pentru a testa apărarea noastră şi a încerca să ne destabilizeze. Astăzi, Vladimir Putin se concentrează pe Finlanda”.

În 2021, Lituania, Polonia şi Letonia s-au confruntat cu un aflux fără precedent de imigranţi ilegali veniţi dinspre Belarus, Occidentul acuzând la acea dată Rusia şi pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko că au orchestrat acest aflux. Preşedinta Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii după o întrevedere cu prim-ministrul finlandez Petteri Orpo în oraşul Lappeenranta, la 30 de km de frontiera rusă.

Cei doi lideri au discutat despre „ce pot face Finlanda şi Uniunea Europeană pentru a împiedica imigraţia instrumentalizată la frontiera de est a Finlandei”, potrivit unui comunicat.

Finlanda şi-a închis punctele de trecere a frontierei cu Rusia de mai multe ori şi a anunţat în aprilie că acestea vor rămâne închise „până la noi ordine”, situaţia rămânând neschimbată.

Atacurile hibride ruse „sunt în mod indubitabil un răspuns la sprijinul vostru ferm pentru Ucraina şi la aderarea voastră la NATO”, a subliniat Von der Leyen.

Relaţiile dintre Helsinki şi Moscova s-au deteriorat după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022. Rusia a ameninţat Finlanda cu „contramăsuri” după aderarea ei la NATO, în aprilie 2023. Această ţară nordică pregăteşte de asemenea un proiect de lege pentru a stăvili sosirea de migranţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#destabilizare #Finlanda #Rusia #UE

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.