Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Finlanda se află în fruntea clasamentului global al fericirii pentru al șaptelea an consecutiv

20 Mart. 2024, 11:21
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea MD
20 Mart. 2024, 11:21 // În Lume //  Realitatea MD

Raportul anual al fericirii mondiale a numit Finlanda cea mai fericită țară din lume pentru al șaptelea an consecutiv, scrie CNN.

Vecinii Finlandei – Danemarca, Islanda și Suedia – își păstrează, de asemenea, locurile în top 10, potrivit raportului anual al fericirii mondiale publicat miercuri. În aceste țări, o legătură strânsă cu natura și un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată contribuie la poziția de lider în clasamentul global al fericirii.

În același timp, creșterea sentimentelor de nefericire, în special în rândul tinerilor, a determinat alte țări occidentale să scadă în clasament.

Statele Unite și Germania au ieșit din top 20 pentru prima dată de la publicarea primului raport, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Locul lor a fost luat de Costa Rica și Kuweit pe locurile 12 și, respectiv, 13. Serbia, Bulgaria și Letonia au raportat cele mai mari creșteri ale fericirii.

Moldova s-a clasat pe locul 71. Afganistanul este pe ultimul loc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul se bazează pe date dintr-un sondaj global efectuat în rândul persoanelor din peste 140 de țări. Țările sunt clasificate în funcție de fericire pe baza scorurilor medii de viață pentru ultimii trei ani, în acest caz din 2021 până în 2023. Sunt luați în considerare factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și corupția.

Publicarea raportului coincide cu Ziua Internațională a Fericirii, care este sărbătorită pe 20 martie.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!