Adoptarea unor mici modificări în alegerile alimentare zilnice poate avea un impact semnificativ asupra aportului caloric și, implicit, asupra sănătății generale.

Atunci când ai nevoie de deficit caloric pentru a scăpa de un număr de kilograme, cea mai simplă metodă este să acorzi o atenție mai mare alimentației. Sportul și hidratare fac și ele parte din drumul spre succes, dar caloriile vin din alegerile culinare, iar schimbarea trebuie să înceapăde aici.

Cum specialiștii acordă cele mai bune sfaturi pentru a avea un organism sănătos, e important să știi de unde să-ți iei informațiile. Caută mereu surse de încredere și apelează la un nutriționist pentru a identifica care sunt nevoile tale reale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, poți face mici schimbări în alimentație, pentru a obține rezultatele pe care ți le dorești. Fiecare mică modificare aduce beneficii pe termen lung, ajutându-te să atingi obiectivele legate de greutate și bunăstare.

Schimbă orezul alb cu orezul de conopidă

Înlocuirea orezului alb cu orez de conopidă economisește calorii și adaugă fibre. Orezul de conopidă este foarte sărac în calorii și oferă o cantitate semnificativă de antioxidanți, vitamine și minerale.

Folosește frunze de salată în loc de chifle sau lipii

Înlocuirea chiflelor sau a lipiilor cu foi de salată reduce carbohidrații și caloriile. Salata este practic lipsită de calorii și oferă o textură crocantă pentru un sandviș sau burger.

Alege tăiței de dovlecel în loc de paste

Tăițeii de dovlecel reduc semnificativ aportul caloric, menținând în același timp textura similară pastelor. Prin folosirea lor scazi numărul de carbohidrați și calorii. Preparatul poate fi savurat cu sosuri la fel ca pastele obișnuite.

Înlocuiește smântâna cu iaurt grecesc

Dacă o rețetă necesită smântână, folosește iaurt grecesc în schimb. Această schimbare reduce cantitatea de grăsimi și adaugă proteine. Iaurtul grecesc cu conținut redus de grăsime sau fără grăsimi are mai puține calorii decât smântâna, dar adaugă proteine.

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare