Membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău s-au întrunit astăzi în ședință. În cadrul acesteia au discutat despre numărul alarmant al cazurilor noi de COVID-19, dar și despre ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a combate răspândirea virusului.

Într-o postare pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban a scris că tot în cadrul ședinței, a fost abordat subiectul cu privire la evenimentele care se desfășoară pe teritoriul municipiului Chișinău.

„În acest sens, a parvenit și o solicitare din partea Inspectoratului General al Poliției, Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Juriștii au informat că nu ține de competența legală a Primăriei să interzică organizarea acestora, care în astfel de cazuri este doar notificată despre eveniment. Or, nu avem declarată stare excepțională, când am putea lua această decizie. Cu regret, interzicerea evenimentelor nu ține de competența primăriei, dar nici de a CESP Chișinău. Ceea ce s-a decis, este că Primaria va întruni imediat în ședință organizatorii evenimentelor, unde împreună cu subdiviziunile locale competente vom discuta și atenționa asupra respectării măsurilor obligatorii de sănătate publică impuse atât de Comisia națională, cât și de cea locală. Este vorba de limitarea numărului de persoane la evenimente, conform prevederilor, distanță, purtarea măștilor, dar și alte măsuri în vigoare”, a scris Ceban.

Potrivit lui Ion Ceban, CESP Chișinău a decis că echipe de medici vor merge prin instituțiile educaționale pentru a comunica cu profesorii și personalul auxiliar și pentru a le oferi posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă.

„Astăzi deja cca 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate. Urmează să discutăm insistent despre această oportunitate cu celelalte 20%. Cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. La prima etapă, Primăria va oferi surse financiare pentru testarea angajaților din școli la necesitate, la fel, a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a mai adăugat Ceban.

Primarul general susține că, deocamdată, departamentul COVID de la Moldexpo, aflat în gestiunea Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime” face față numărului sporit de internări, însă municipalitatea este gata să activeze și alte spitale în acest sens.

„Pentru a discuta pe larg și a coordona subiecte de gestionare pandemică, dar și alte priorități, am solicitat o întrevedere repetată în cel mai apropiat timp cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Municipiul Chișinău este și capitala țării și avem nevoie de o comunicare eficienta și coordonare comună a intervențiilor pentru răspuns și control la provocările pandemice”, a mai conchis primarul.

#CESP Chisinau #CNESP #Ion Ceban

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.