Cursele operate de către compania Air Moldova spre Tel Aviv, Israel, rămân a fi în vigoare, însă există o probabilitate ca acestea să fie anulate. Potrivit surselor Realitatea.md, o decizie oficială în acest sens nu a fost luată, iar reprezentanții companiei ne-au comunicat că totul depinde de situația din regiune.

Air Moldova nu a anulat cursele, dar totul este posibil. Oficial, nu au fost anulate. Avem diferite informații, dar totul depinde de situație, ne-a declarat un angajat al companiei.

Cu puțin timp în urmă, Ambasada Republicii Moldova în Israel a anunțat că au reînceput lansările de rachete din Fâșia Gaza.

Realitatea.md amintește că o cursă Air Moldova 547, Chișinău – Tel Aviv, care a decolat din Republica Moldova marți, 11 mai, la ora 16:39, a fost blocată în nori aproximativ o oră. Incidentul a avut loc după ce autorităţile israeliene au suspendat temporar zborurile către Aeroportul Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv ca urmare atacului intens cu rachete lansate din Fâşia Gaza.

După câteva cercuri suplimentare, aeronava Air Moldova a aterizat.

În situații similare au fost și alte zboruri. Conform flightradar, în așteptare au fost zboruri din Frankfurt, Oslo, Madrid, Kiev și Minsk.

Braţul armat al Hamas susține că a lansat 200 de rachete, marți seara, în direcţia Tel Aviv-ului. Ore în șir s-a auzit zgomotul sirenelor și sunetul interceptoarelor antirachetă ale scutului Iron Dome.

Și reprezentanţii companiei TAROM din România au anunţă că vor continua să asigure legătură cu Tel Aviv. Totuși, aceștia le recomandă pasagerilor să se informeze înainte de călătoria în Israel.

#zboruri spre Tel Aviv #Tel Aviv #Chisinau

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.