Lecțiile online au redus substanțial din numărul cazurilor noi de COVID-19 din instituțiile de învățământ din țară. O arată datele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării care anunță despre o situație epidemiologică încurajatoare. În prezent, 17 clase și alte 30 de grupe de copii sunt plasate în carantină.

Conform ultimelor date actualizate:

46 instituții de învățământ general activează exclusiv online;
141 instituții activează cu program cu participare fizică a elevilor claselor primare, precum și a unui contingent de 50% din numărul total de elevi ai claselor absolvente;
321 instituții desfășoară procesul educațional cu prezența fizică a elevilor din învățământul primar și elevilor din clasele absolvente;
732 instituții activează cu prezența fizică a elevilor în instituțiile de învățământ, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19.

Totodată, la data de 11 mai, din cauza creșterii cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19, au fost plasate în carantină și desfășoară studiile la distanță 1 instituție din țară și 17 de clase.

În instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal:

36 de elevi au fost testați pozitiv cu COVID-19;
460 elevi au fost plasați în regim de autoizolare;
45 cadre didactice au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus;
32 de angajați din personalul nedidactic și auxiliar au fost infectate cu noul virus.

În învățământul profesional tehnic, au fost confirmați pozitiv cu virusul COVID-19, 3 elevi, 6 cadre didactice și 3 persoane din alte categorii de personal.

În învățământul de educație timpurie, 5 grădinițe și 30 grupe de copii se află în carantină.

10 copii au fost confirmați pozitiv cu virusul COVID-19;
805 copii se află în autoizolare;
45 cadre didactice au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus, în autoizolare se află 72 cadre didactice.

#Carantina #COVID-19 #educație

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.