Procesul de privatizare în Republica Moldova a înregistrat numeroase faze de creștere și declin. Printre acestea se numără însă câteva exemple deosebite, cu implicarea inclusiv a companiilor cu capital străin, care au dus la transformarea proprietăților de stat nerentabile în active strategice cu un potențial mare, scrie Logos Press.

Unul dintre aceste exemple este cel al fabricii de ciment din Rezina. În 1991, din cauza unei căderi bruște a pieței de desfacere, fabrica și-a redus rapid producția și a ajuns să utilizeze doar 12% din capacitate. Astfel, întreprinderea a intrat în criză și a acumulat datorii de 40 de milioane de lei. Din această cauză, a fost inclusă în programul de privatizare, iar în 1999, pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania franceză „Lafarge”. Perioada de redresare a fabricii a durat cinci ani, timp în care „Lafarge” a investit în ea 17,7 milioane de dolari. În total, noul proprietar a investit în companie aproximativ 40 de milioane de euro. Investitorul francez a reușit să-și extindă gama de produse, să pună în funcțiune o stație automată de încărcare a cimentului vrac și să instaleze echipamente moderne pentru ambalare și paletizare a cimentului. Fabrica a devenit un model de afacere regională prosperă: în 2022, veniturile din vânzări ale „Lafarge Ciment Moldova” au fost de 915 milioane de lei, iar profitul net a fost de 121 de milioane.

Un alt exemplu este fabrica de tutun din Chișinău „Tutun-CTC”, fondată în 1924. Această proprietate de stat a fost promovată activ pentru vânzare începând cu sfârșitul anilor ’90. Abia în 2019, pachetul majoritar al acțiunilor (90,81%) a fost achiziționat de compania „Le Bridge Corporation Limited”. Noul proprietar a început cu o transformare radicală a întreprinderii. Secțiile de producție ale fabricii nu au fost modernizate din anii ’60, așa că primele investiții au fost direcționate către modernizarea capacităților de producție. De-a lungul anilor, în fabrică au fost investiții de milioane de dolari, iar acum și-a recâștigat statutul de jucător important pe piață. În vara anului 2023, „Tutun-CTC” a semnat cu „Philip Morris International” un contract privind producția unor branduri din portofoliul PMI. Investițiile inițiale ale „Philip Morris” în fabrica din Chișinău sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari și presupun instalarea unor echipamente suplimentare, inclusiv a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun „Track and Trace”, precum și instruirea personalului.

Potrivit directorului „Philip Morris Moldova”, Elena Naumenko, la selectarea partenerului de afaceri s-a ținut cont de reputația companiei, precum și de faptul că, din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Fabrica de tutun din Chișinău are o reputație solidă și stabilă, iar produsele sale nu sunt implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele externe. Totodată, întreprinderea este pregătită să colaboreze cu companii internaționale: dispune de echipamente performante și personal calificat, conform standardelor internaționale. Acordul este considerat reciproc avantajos și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri local. În decembrie 2023, „Tutun-CTC” a început producția de țigări comandate de PMI cu marca „Bond Street”, iar în curând, fabrica va începe să producă brandurile „Chesterfield” și „L&M”.

O altă poveste de succes este cea a fabricii de încălțăminte din Chișinău „Zorile”. Această întreprindere legendară a fost fondată în 1945 și a ajuns rapid la o capacitate de producție de 8 milioane de perechi de încălțăminte pe an. La începutul anilor ’90, „Zorile” a rămas fără piața de desfacere din fosta URSS, iar ca soluție temporară, a început să îndeplinească comenzi de materii prime pentru mai multe întreprinderi străine. Practic, fabrica din Chișinău activa doar pe baza contractelor de muncă și nu își comercializa propriile produse. Un moment crucial în istoria acestui producător a fost anul de criză 2008, când un fond de investiții american, „Done Investment Limited”, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni(60,3%) al întreprinderii. În doar un an, a fost lansat un program nou de dezvoltare a fabricii și au fost deschise primele 25 de magazine. Totodată, în unul dintre spațiile fabricii, investitorul american a inaugurat centrul de încălțăminte „Zorile”, cu o suprafață de 7,2 mii de metri pătrați. Iar în 2017, pe locul spațiilor de producție a fost construit centrul comercial „Zity Mall”. Ca rezultat al acestor transformări, veniturile din vânzări ale „Zorile” au atins 82,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 16,6 milioane de lei, scrie infotag.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O istorie frumoasă se află și în spatele companiei „Viorica-Cosmetic”. Aceasta a fost inaugurată în primăvara anului 1989, dar nu a avut timp să se dezvolte. În 1991, întreprinderea s-a ales cu datorii, la fel ca majoritatea giganților industriali din Moldova în acea perioadă. În 2012 însă, fabrica a fost cumpărată de compania „Daac Hermes”, iar noul proprietar a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea acesteia. Astfel, în 2022, veniturile din vânzări ale „Viorica-Cosmetic” au atins 97 de milioane de lei. Fabrica are în portofoliu 400 de produse, exportă în peste 10 țări și dezvoltă 35 de magazine de brand.

Încă un exemplu notabil este cel al magazinului universal „Unic”, care a fost scos la vânzare de două ori. Abia în 2016, clădirea a fost vândută companiei „Rogob” cu 250 de milioane de lei. Modernizarea obiectivului a fost costisitoare, noul concept fiind dezvoltat de compania germană „Chapman and Taylor”. În urma reabilitării, cinci etaje ale clădirii au fost date în chirie la peste 300 de comercianți. În ultimii opt ani, noul proprietar a investit aproximativ 180 de milioane de lei în infrastructura centrului comercial. Potrivit managerului „Unic”, Leonid Sidorov, în următoarea etapă vor fi investite încă 250 de milioane de lei, o parte dintre acești bani fiind direcționați către construcția unei parcări subterane. Strategia de investiții a avut rezultate remarcabile: în 2022, veniturile „Unic” au atins un nivel record, ajungând la 111 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 85 de milioane de lei.

#companii din Moldova #istorii #privatizare

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.