Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat Raportul Comisiei de evaluare externă (Comisia Vetting) al candidatului Ion Munteanu, actualul Procuror General Interimar, la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decizia a fost aprobată la ședința de luni, 15 aprilie curent, însă fără a fi transmisă în direct, din cauza unor deficiențe tehnice.

„Așadar, Ion Munteanu este candidatul, care a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și a fost acceptat de CSM. Conform concluziilor Raportului, Comisia a conchis, în unanimitate, că Ion Muntenu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară identificate în Legea nr. 65/2023.

Până în prezent, CSM a aprobat 10 rapoarte ale Comisiei de evaluare externă din 15 recepționate.”, se arată în comunicatul emis de CSM.

La ședința din 2 aprilie curent, subiectul în cauză a fost amânat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care au spus că mai au nevoie de timp pentru a examina Raportul Comisiei Vetting în privința lui Ion Munteanu. Potrivit președintelui interimar al CSM, raportul este unul foarte complex și conține peste 5.200 de file.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, vineri, 12 aprilie curent, Denis Ureche, martor în cazul fraudei bancare, a trimis o sesizare în adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care invocă acțiuni ilegale admise de Ion Munteanu, pe vremea când activa în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA). Potrivit sesizării, „Munteanu ar fi membru al unui grup criminal, condus de lurie Luncaș, care a decedat în 2019”.

Deocamdată nu este clar dacă sesizarea lui Ureche a fost examinată de plenul CSM.

Vot unanim! CSM-ul amână examinarea Raportului care l-ar putea ”trimite” pe Ion Munteanu la CSJ

#decizia CSM #Ion Munteanu #judecator CSJ

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.