Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis să amâne examinarea Raportului emis de Comisia Vetting pe numele lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Potrivit președintelui interimar al CSM, raportul conține peste 5200 de file, care nu a fost studiat atent înainte de ședință. Votul membrilor CSM, în acest caz, a fost unanim.

„Anterior, ceva mai devreme, am discutat, într-o ședință de lucru, despre raportul prezentat și înscrisurile anexate. Acest raport conține aproximativ 5200 pagini. El a parvenit la Consiliul Superior al Magistraturii la 22 martie, adică aproximativ 10 zile calendaristice, dintre care lucrătoare sunt doar patru. Am expus în comun că este un volum foarte mare de informații care trebuie verificate suplimentar și, respective, propunerea a fost să fie amânat examinarea acestui raport pentru o săptămână, cel mult, ca să reușim să studiem toate înscrisele. Comisia a identificat cel puțin cinci dubii care trebuie analizate în contextul tuturor înscrisurilor anexate”, a precizat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

O declarație similară a avut și Ion Guzun, membru CSM.

„Colegi (…) noi vorbim despre o cifră de 668 de documente, care au un volum total de 5244 de file, dintre care majoritatea se referă la documente financiare. Unele lucruri ne depășesc pe noi, ca membri ai CSM. Mai bine să amânăm examinarea acestui subiect. ”, a declarat Ion Guzun, membru CSM.

A fost împotrivă actualul Procuror General Interimar.

„Optez ca subiectul să fie examinat la ședința de astăzi, așa cum a fost stabilit și inclus în ordinea de zi. Sunt împotriva amânării”, a spus în replică Ion Munteanu.

Chiar și așa, subiectul a fost amânat pentru o următoare ședință. Între timp, membrii CSM au aprobat Raportul Comisiei de evaluare externă (Comisia Vetting), în care se menționează că Stella Bleșceaga corespunde criteriilor de integritate etică și financiară pentru poziția de judecător al CSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în prezent, Comisia Vetting a transmis CSM-ului aproximativ 10 rapoarte de evaluare pe candidați la CSJ.

#CSM #raport Comisia Vetting #sedinta

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china