Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis să amâne examinarea Raportului emis de Comisia Vetting pe numele lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Potrivit președintelui interimar al CSM, raportul conține peste 5200 de file, care nu a fost studiat atent înainte de ședință. Votul membrilor CSM, în acest caz, a fost unanim.

„Anterior, ceva mai devreme, am discutat, într-o ședință de lucru, despre raportul prezentat și înscrisurile anexate. Acest raport conține aproximativ 5200 pagini. El a parvenit la Consiliul Superior al Magistraturii la 22 martie, adică aproximativ 10 zile calendaristice, dintre care lucrătoare sunt doar patru. Am expus în comun că este un volum foarte mare de informații care trebuie verificate suplimentar și, respective, propunerea a fost să fie amânat examinarea acestui raport pentru o săptămână, cel mult, ca să reușim să studiem toate înscrisele. Comisia a identificat cel puțin cinci dubii care trebuie analizate în contextul tuturor înscrisurilor anexate”, a precizat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

O declarație similară a avut și Ion Guzun, membru CSM.

„Colegi (…) noi vorbim despre o cifră de 668 de documente, care au un volum total de 5244 de file, dintre care majoritatea se referă la documente financiare. Unele lucruri ne depășesc pe noi, ca membri ai CSM. Mai bine să amânăm examinarea acestui subiect. ”, a declarat Ion Guzun, membru CSM.

A fost împotrivă actualul Procuror General Interimar.

„Optez ca subiectul să fie examinat la ședința de astăzi, așa cum a fost stabilit și inclus în ordinea de zi. Sunt împotriva amânării”, a spus în replică Ion Munteanu.

Chiar și așa, subiectul a fost amânat pentru o următoare ședință. Între timp, membrii CSM au aprobat Raportul Comisiei de evaluare externă (Comisia Vetting), în care se menționează că Stella Bleșceaga corespunde criteriilor de integritate etică și financiară pentru poziția de judecător al CSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în prezent, Comisia Vetting a transmis CSM-ului aproximativ 10 rapoarte de evaluare pe candidați la CSJ.

#CSM #raport Comisia Vetting #sedinta

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.