Ministerul Justiției vrea să reorganizeze mai multe judecătorii din Moldova. Ar urma să „dispără” Curțile de Apel Bălți, Chișinău, Cahul și Comrat, iar în locul lor vor funcționa Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud.

Curtea de Apel Comrat urmează să fuzioneze cu cea de la Cahul în procesul reorganizării în Curtea de Apel Sud. Ministerul Justiției mai consideră necesar ca judecătoria Anenii Noi va fi absorbită de cea de la Căușeni.

„Judecătorii curților de apel fuzionate se consideră judecători ai curții de apel nou create. Unitățile de grefieri și de asistenți judiciari din cadrul curților de apel fuzionate vor fi transferate la Curtea de Apel Sud. Grefierii și asistenții judiciari din cadrul curților de apel fuzionate vor fi angajați în regim prioritar la Curtea de Apel Sud.

Judecătorii din cadrul Judecătoriei Anenii Noi, după fuzionare, se consideră judecători ai Judecătoriei Căușeni. Unitățile de grefieri și de asistenți judiciari din cadrul Judecătoriei Anenii Noi vor fi transferate la Judecătoria Căușeni. Grefierii și asistenții judiciari din cadrul Judecătoriei Anenii Noi, după fuzionare, vor continua să activeze în sediile secundare ale Judecătoriei Căușeni, până la crearea condițiilor necesare pentru amplasarea lor în sediul central al judecătoriei respective”, conform Ministerului Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Specialiștii din secretariate ar putea fi reangajați în instanțele care au fuzionat, în limita locurilor vacante disponibile. Numărul unităților de personal din aceste subdiviziuni se va modifica în funcție de necesitate, pe măsura reorganizării.

Decizia mai prevede și eventuala schimbare a sediilor mai multor judecătorii regionale. Autoritățile punctează că hotărârea nu are drept scop majorarea sau micșorarea numărului general de posturi de judecători sau de angajați ai instanțelor și nici nu prevede modificări privind salariile lor.

#curți de apel #Guvern #judecatorii #proiect #reorganizare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.