Cele mai recente studii arată că mulți tineri dorm doar cinci ore pe noapte, iar obiceiul le poate afecta grav metabolismul. Chiar dacă nu conștientizează acest lucru acum, ulterior vor observa cum organismul suferă, în lipsa odihnei suficiente.

În urma somnului insuficient, pot apărea dificultăți în gestionarea unor probleme, intervine stresul, anxietatea și irascibilitatea. De asemenea, crește riscul de a avea afecțiuni cardiovasculare sau a suporta diverse maladii și afecțiuni, inclusiv diabet sau obezitate.

Motivele insuficienței de somn

Primă cauză care duce la lipsa somnului este stresul de la locul de muncă. Atunci când ești foarte extenuat din punct de vedere psihologic și fizic, se înrăutățește calitatea somnului. Pe lângă asta, lipsa de productivitate este un alt efect secundar al lipsei celor 7 ore de odihnă.

Jobul stresant, responsabilitățile zilnice, alimentația dezechilibrată, consumul în exces de alcool, anxietatea și depresia sunt doar câțiva dintre factorii care contribuie la lipsa somnului. Mai mult, insomniile pot afecta sistemul imunitar și viața sexuală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă asta, un alt factor care ne afectează este social media, potrivit elle.ro. Lumina albastră emisă de telefoane, tablete, televizoare are un puternic impact asupra sănătății noastre și ar fi bine să reducem timpul pe care îl petrecem cu ochii la ecran.

Ce poți face pentru a dormi bine

Este important să avem rutină și să obișnuim organismul cu trezirea și adormirea la anumite ore. Alimentația corectă este un alt factor important, iar în farfurie trebuie să se regăsească grăsimi și carbohidrați, fructe, legume și semințe. Dacă consumăm sucuri acidulate sau alcool, ne putem confrunta des cu insomnii.

Consultația unui medic, la fel, poate fi de folos, dacă problemele cu somnul persistă. Specialistul poate găsi motivul problemei și va prescrie tratamentul corespunzător.

#insomnii #metabolism #organism #schimbari #somn

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.