Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Ce spune Bruxelles-ului, după ce Austria a pus din nou frână aderării României la Schengen

11 Oct. 2024, 16:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
11 Oct. 2024, 16:59 // Actualitate //  Elena Putregai

România a fost respinsă din nou în încercarea de a adera la Spațiul Schengen terestru, conform unei decizii oficiale a Uniunii Europene. Opoziția Austriei rămâne principalul obstacol, evidențiind preocupările legate de migrație și securitate. Comunicatul JAI anunță că România și Bulgaria au prezentat măsuri pentru protecția frontierelor, dar ridicarea controalelor la granițele terestre va fi luată într-o nouă ședință, fără a oferi alte detalii.

„Președinția a raportat, de asemenea, cu privire la stadiul punerii în aplicare integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România. La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România va necesita o nouă decizie a Consiliului. Bulgaria și România au prezentat măsurile pe care le-au pus în aplicare de la decizia Consiliului din decembrie pentru a-și proteja frontierele externe și pentru a combate migrația ilegală”, se menționează în comunicat.

O nouă decizie a Consiliului este necesară pentru a stabili data la care vor fi ridicate controalele la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, conform comunicatului emis după reuniunea miniștrilor de Interne din Uniunea Europeană de joi. Următoarea întâlnire a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne este programată pentru 12-13 decembrie.

Înaintea reuniunii, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a subliniat că Viena continuă să se opună aderării complete a României și Bulgariei la Schengen.

„Miniștrii au discutat starea spațiului Schengen și au făcut schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Miniștrii s-au axat pe creșterea rezilienței frontierelor externe ale UE și, în special, pe îmbunătățirea calității controalelor la frontiere și pe îmbunătățirea cooperării cu țările terțe. Numeroase delegații au subliniat importanța furnizării de resurse adecvate pentru protecția frontierelor externe și a asigurării utilizării complete a sistemelor de informații ale UE. Miniștrii au subliniat, de asemenea, rolul Frontex în sprijinirea statelor membre și a țărilor terțe cu care a semnat acorduri”, mai precizează comunicatul.

„Consolidarea securității frontierelor noastre externe este de o importanță capitală pentru președinția maghiară. Ne menținem angajamentul de a asigura aderarea deplină la spațiul Schengen a Bulgariei și a României cât mai curând posibil” , a subliniat Sándor Pintér, ministrul ungar al afacerilor interne.

Chiar înainte de deschiderea ședinței JAI, dedicată evaluării posibilei aderări a României la Spațiul Schengen, un oficial austriac a afirmat că, deși există motive de optimism, România și Bulgaria nu sunt încă pregătite pentru o admitere completă.

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a afirmat că, deși s-au realizat progrese, România și Bulgaria nu sunt încă pregătite pentru admiterea completă în spațiul Schengen.

„Controalele suplimentare la frontieră au dus la reducerea presiunii în multe țări”, a spus el. „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a adăugat Gerhard Karner.  

Ylva Johansson, comisarul UE pentru Afaceri Interne, a declarat că își dorește ridicarea controalelor la frontierele României și Bulgariei înainte de încheierea mandatului său. Se preconizează că va fi înlocuită de Magnus Brunner, actualul ministru austriac de finanțe, în decembrie sau ianuarie, odată cu instalarea noii Comisii Europene.

România a aderat la Spațiul Schengen aerian și maritim pe 31 martie. Astfel, pasagerii care zboară către sau dinspre alte state membre Schengen nu mai sunt supuși controlului de frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:25 // Slider //  Realitatea.md

Guvernul planifică să cheltuiască în 2027 peste 112,2 miliarde de lei, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Cele mai mari alocări sunt prevăzute pentru protecția socială, învățământ și serviciile de stat cu destinație generală, potrivit tabelului privind structura cheltuielilor bugetului de stat pe anii 2024–2029.

Cea mai mare sumă este rezervată protecției sociale – 25,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 22,9% din totalul cheltuielilor. Comparativ cu bugetul din 2026, alocările pentru acest domeniu cresc cu 1,54 miliarde de lei.

Pe locul doi se situează învățământul, pentru care sunt planificate 24,6 miliarde de lei, cu 2,55 miliarde mai mult decât în 2026. Este, de altfel, unul dintre domeniile cu cea mai mare creștere a finanțării.

Pentru serviciile de stat cu destinație generală sunt prevăzute 19,5 miliarde de lei, cu 2,54 miliarde peste nivelul din 2026. Această categorie include cheltuieli pentru autoritățile publice, serviciile bugetar-fiscale, afacerile externe și serviciul datoriei de stat.

Alte 14,75 miliarde de lei sunt planificate pentru serviciile din domeniul economiei, iar pentru ocrotirea sănătății sunt prevăzute 10,83 miliarde de lei. Bugetul sănătății crește cu aproximativ 1,02 miliarde de lei.

Unde cresc cel mai mult cheltuielile

În termeni absoluți, cele mai mari majorări sunt prevăzute la:

  • Învățământ – plus 2,55 miliarde de lei;
  • Servicii de stat cu destinație generală – plus 2,54 miliarde de lei;
  • Protecție socială – plus 1,54 miliarde de lei;
  • Ocrotirea sănătății – plus 1,02 miliarde de lei;
  • Transport – plus 877,6 milioane de lei;
  • Ordine publică și securitate națională – plus 531,2 milioane de lei.

În domeniul transporturilor, cea mai mare creștere este prevăzută pentru transportul rutier, cu 703,4 milioane de lei în plus. Pentru transportul feroviar sunt planificate alte 169,6 milioane de lei.

De unde se taie cel mai mult

Chiar dacă bugetele celor mai multe domenii cresc, tabelul arată și reduceri importante ale unor alocări.

Cea mai mare diminuare apare la categoria „Învățământ nedefinit după nivel”, unde cheltuielile sunt reduse cu 5,54 miliarde de lei, de la 17,35 miliarde în 2026 la 11,82 miliarde în 2027.

În domeniul economic, categoria „Alte activități economice” pierde 619,2 milioane de lei. În interiorul acesteia, serviciile economice multifuncționale au o diminuare de 555,7 milioane de lei.

Alte reduceri importante sunt:

  • Aprovizionarea cu apă – minus 212,7 milioane de lei;
  • Electricitate – minus 144,1 milioane de lei;
  • Agricultură – minus 104,3 milioane de lei;
  • Colectarea și distrugerea deșeurilor – minus 74,2 milioane de lei;
  • Turism – minus 63,5 milioane de lei;
  • Gospodăria silvică – minus 33,5 milioane de lei.

De asemenea, pentru afacerile externe sunt prevăzute cu 84,9 milioane de lei mai puțin, iar pentru comunicații – cu 37,3 milioane de lei mai puțin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bugetul de stat pentru anul 2027 prevede venituri de 92,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 12 miliarde de lei față de 2026, și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei, cu 8,9 miliarde de lei mai mult. Deficitul bugetar este estimat la 19,9 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din PIB, în scădere cu aproximativ 3,1 miliarde de lei față de 2026, și va fi finanțat preponderent din surse externe, inclusiv prin sprijinul Uniunii Europene.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern. Ce cheltuieli vor fi reduse