Evaluarea reluată în privința judecătoarei Marina Rusu, candidată pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul candidaților judecători, a fost finalizată. Anunțul a fost făcut de Comisia Pre-Vetting.

Potrivit Comisiei, candidata nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriul de integritate etică. Decizia a fost transmisă vineri, 11 octombrie, judecătoarei Marina Rusu și CSM, instituția responsabilă de organizarea concursului.

„Decizia cu privire la evaluarea reluată va fi făcută publică doar cu acordul candidatei, care are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. În lipsa notificării, decizia va fi plasată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Judecătoarea Marina Rusu a fost audiată în ședință publică în cadrul evaluării reluate pe 28 iunie 2024”, se arată în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.

Prin deciziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 1 august 2023 și 29 ianuarie 2024 a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor. Pe 4 iulie 2024, CSJ a dispus reevaluarea repetată a unei candidate la poziția de membru în CSM. După emiterea deciziilor CSJ, până în prezent,

Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 21 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, 19 nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv trei candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluării), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a doi candidați pentru funcția de membru în CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Pre-Vetting #CSM #Marina Rusu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.