În timp ce Taiwanul afirmă că au fost lansat patrule comune de luptă de către China, analiștii spun că reacția Beijingului la câștigarea alegerilor Partidului Progresist Democrat la guvernare a fost până acum relativ tăcută.

Taiwan cere Chinei să respecte rezultatele alegerilor prezidențiale

China a efectuat miercuri, 17 ianuarie curent, patrule comune de luptă în jurul Taiwanului, într-o potențială reluare a intimidării militare după alegerile prezidențiale din Taiwan, de weekendul trecut. Dar analiștii spun că reacția Partidului Comunist Chinez, aflat la guvernare, a fost relativ redusă până acum, în ciuda succesului Partidului Democrat Progresist (DPP) din Taiwan – pe care Beijingul îl detestă ca fiind „separațiști” – în menținerea președinției, notează The Guardian.

Joi dimineață, 18 ianuarie curent, Ministerul Apărării din Taiwan a raportat că Armata Populară de Eliberare a trimis 24 de avioane și cinci nave marine în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului în ultimele 24 de ore, prima incursiune de dimensiuni semnificative din noiembrie. Navele aeriene și maritime au efectuat patrule comune, inclusiv traversarea graniței maritime neoficiale, linia mediană, se arată în comunicat.

Patrula a urmat luni anunțul șoc conform căruia guvernul din Nauru rupe legăturile cu Taiwanul și trecea recunoașterea Chinei, al 10-lea aliat diplomatic al Taiwanului pe care Beijingul a reușit să-l răstoarne de când DPP și președintele Tsai Ing-wen au câștigat alegerile din 2016. Beijingul a emis, de asemenea, declarații furioase către alte guverne, care l-au felicitat pe președintele ales Lai Ching-te pentru victorie. Mass-media de stat, de limbă engleză, în special tabloidul global Times, a publicat zeci de articole și editoriale negativă despre alegeri.

O reacție relativ liniștită

Totuși, dincolo de aceste incidente, reacția Beijingului la alegeri a fost relativ tăcută, fiind departe de amploarea izbucnirilor sale anterioare în legătură cu anumite acte ale Taiwanului, cum ar fi vizita la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților din SUA de atunci, Nancy Pelosi, sau întâlnirea dintre Tsai Ing-wen și succesorul lui Pelosi, Kevin McCarthy.

„Este un început destul de pozitiv al acestei perioade, dar cred că încă trebuie să vedem ce se va întâmpla, este o situație foarte interactivă”, a declarat Amanda Hsiao, un analist senior în China din Taipei, la International Crisis Group.

China s-a angajat în operațiuni de influență înainte de votul Taiwanului, dar și-a redus vizibil activitatea militară, pe care analiștii o legaseră de percepția conform căreia orice activitate amenințătoare ar sprijini probabil DPP-ul pro-suveranitate.

De asemenea, analiştii au subliniat, recent, îmbunătăţiri semnificative în relaţia China-SUA.

„Nu este ca și cum Beijingul tocmai a decis să o facă, a existat o încercare concertată între Washington și Taipei de a semnala continuitate și de a scădea tensiunile. Un factor cheie pentru care răspunsul Chinei a fost unul cu măsură, poate cel mai important, este că nu vor să distrugă câștigurile obținute în îmbunătățirea relațiilor SUA-China”, a mai spus Hsiao.

Un posibil răspuns mai puternic, în luna mai

Cu toate acestea, un răspuns mai puternic poate veni atunci când noul președinte ales, Lai Ching-te, își va prelua funcția, în luna mai.

Ja-Ian Chong, un politolog la Universitatea Națională din Singapore, a spus că este probabil să existe o presiune crescută din partea Beijingului în avans, deoarece „probabil vrea să vadă cât de mult îl poate face pe Lai să cedeze în a face concesii”.

Nu se așteaptă ca Lai să ofere ceea ce își dorește Beijingul, ceea ce ar fi efectiv o inversare a promisiunilor partidului de a rezista pretențiilor Chinei și de a promova suveranitatea Taiwanului.

Chong a mai spus că Beijingul va încerca probabil să-l testeze sau să-l provoace pe Lai, după ce își va prelua rolul. Republica Populară Chineză va vedea probabil dacă îl poate forța pe Lai să facă o greșeală.

Unificarea Taiwanului cu China, o „inevitabilitate istorică”

Rezultatul alegerilor a fost urmărit îndeaproape în interiorul Chinei, iar lipsa unui mandat a DPP atât la voturile prezidențiale, cât și la cele legislative a provocat discuții sporite despre câștigul poporului taiwanez prin mijloace non-violente, în timp ce se pregătea, în continuare, pentru o intervenție militară. O majoritate din ce în ce mai mare a populației din Taiwan respinge perspectiva stăpânirii chineze, dar câștigul minorității a permis Oficiului pentru Afaceri Taiwan din China să argumenteze duminică faptul că DPP „nu reprezintă opinia publică principală de pe insulă”.

Luni, părți dintr-un discurs din 2022 al liderului Chinei, Xi Jinping, care a descris anterior unificarea Taiwanului cu China drept o „inevitabilitate istorică”, au fost recent publicate în mass-media de stat, îndemnând Partidul Comunist Chinez să facă mai bine pentru a câștiga inimile și mințile poporului taiwanez, să „dezvolte și să întărească forțele patriotice pro-unificare din Taiwan, [și] să se opună actelor separatiste ale „independenței Taiwanului””.

Chong a spus: „La valoarea nominală, discursul Xi sugerează o continuare, dacă nu o intensificare, a presiunii cognitive, psihologice, economice și politice sub forma izolării Taiwanului, cooptarea entităților și indivizilor din Taiwan, punând presiune asupra afacerilor taiwaneze, prin dezinformare și alte mijloace.”

Într-un articol publicat a doua zi după vot, Zheng Yongnian, profesor de relații internaționale la Universitatea Chineză din Hong Kong, Shenzhen, a scris despre modul în care ar putea câștiga susținerea noii generații.

„Este nevoie de a câștiga în mod activ noile forțe ale Generației Z… pentru a promova rezoluția problemei Taiwanului. În noua eră, trebuie acordată atenție platformelor inovatoare de comunicare de peste strâmtoare, concentrându-ne pe utilizarea noilor platforme media, cum ar fi Xiaohongshu și Douyin, pentru a schimba identitatea tinerilor din Taiwan”, susține el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!