Mirosurile pe care le producem pot dezvălui multe despre noi, chiar dacă nu suntem conștienți de asta. Respirația și mirosurile corporale pot semnala ceea ce ai mâncat sau pot fi simptome ale unei boli grave sau rare. Mirosul poate fi influențat de vârsta ta, de starea de spirit sau de hainele pe care le porți. Cercetările arată că oamenii pot identifica inclusiv anumite trăsături de personalitate, pe baza mirosului și poate fi folosit de martori pentru a-i identifica pe criminalii dintr-un grup de persoane, așa cum a subliniat un studiu din 2016 în „Frontiers in Psychology”.

Consumul de alimente picante

Alimentele picante și cu miros puternic pot schimba modul în care miroși. În primul rând, parfumul unor mirodenii aromate se atașează de limbă și dinți, conform Clinicii Cleveland. Acest lucru îți afectează mirosul respirației într-un mod pe care s-ar putea să nu-l găsești prea plăcut.

Usturoiul și ceapa eliberează compuși chimici asemănători sulfului, pe măsură ce se digeră, ceea ce poate afecta și felul în care respirația miroase și trasnpirația care este eliberată prin pori (același lucru este valabil și pentru condimentele înțepătoare). De asemenea, alimentele te pot face să transpiri mai mult dacă conțin capsaicină, substanța chimică găsită în ardeiul iute (scrie WebMD).

O veste bună este că anumite substanțe chimice din merele crude par să neutralizeze moleculele de miros ale usturoiului. Dacă usturoiul și mărul nu sună apetisant, menta și salata verde te pot ajuta și ele.

Conopida și legumele înrudite

Alimentele precum conopida, varza, broccoli și rudele lor din familia crucifere au arome grozave, dar când organismul digeră aceste legume, ele eliberează substanțe chimice care conțin sulf. „Acești compuși sunt absorbiți în organism și secretați prin transpirație”, a explicat consultantul în chimie medicinală E. Adam Kallel. Mirosul care te însoțește poate dura până la șase ore. Dar, se pot neutraliza substanțele din ele care provoacă mirosuri prin fierbere în apă cu sare, conform HuffPost.

Diabetul poate provoca o respirație fructată

Uneori, respirația urât mirositoare poate fi pur și simplu cauzată de ce ai mâncat. Alteori, însă, poate fi mai grav. „Respirația cu miros de acetonă”, de exemplu, sau un miros fructat, cum l-ar descrie unele persoane, poate semnala o complicație gravă a diabetului zaharat numită cetoacidoză diabetică.

Diabetul este o tulburare în care corpul nu produce sau nu mai răspunde la hormonul insulină. Fără insulină, zahărul din sânge pe care corpul îl folosește drept combustibil nu poate intra în celule și rămâne în sânge. Ca urmare, corpul începe să ardă grăsimi în loc de zahăr. Acest proces determină o acumulare de acizi în sânge, denumiți cetone, care, printre altele, produc un miros distinct al respirației, conform WebMD.

Prea multă carne

Ca parte a unui studiu publicat în Chemical Senses, cercetătorii au testat efectele consumului de carne punând 17 subiecți de testare bărbați să urmeze o dietă controlată, timp de două săptămâni. Unora li s-au dat mese care includeau antreuri de carne în fiecare zi, în timp ce altora li s-au dat mese similar, fără carne. În ultima zi, au purtat tampoane de bumbac sub braț timp de 24 de ore pentru a-și colecta mirosul corporal. Un grup de 30 de femei a evaluat apoi mirosul fiecărui subiect. Mostre de miros de la bărbați care nu au o dietă cu carne au fost evaluați ca „semnificativ mai atractivi, mai plăcuti și mai puțin mirositori” decât cei cu mostrele provenite de la consumatorii de carne.

Când suferi de stres

Glandele ecrine acoperă cea mai mare parte a corpului nostru și eliberează lichid care te răcește atunci când îți este cald. Un al doilea tip, glandele apocrine, eliberează o transpirație mai groasă. Glandele apocrine se găsesc în locurile în care crește părul de pe corp, cum ar fi zona inghinală și axile (prin Clinica Mayo).

Grăsimile și proteinele suplimentare din transpirația apocrină o fac țintă principală pentru bacterii, care produc substanțe chimice mirositoare. Glandele apocrine devin active atunci când ești stresat. Deci, este posibil ca sudoarea din timpul unui antrenament să nu producă prea mult miros, dar transpirația ta în timpul unui eveniment stresant, da.

Oamenii de știință speculează că este posibil să fi evoluat pentru a produce acest miros în timpul situațiilor stresante, ca o modalitate de a îndepărta prădătorii, a explicat Men’s Health.

Axilele infectate cu bacterii

Nu transpirația ne face să mirosim, ci bacteriile care se hrănesc cu ea (Mayo Clinic). Uneori bacteriile fac mai rău decât atât și îți infectează părul de la subrat. Dermatologii numesc această afecțiune trichomicoză. Nu provoacă întotdeauna simptome, dar poate produce transpirație colorată (roșu, galben sau negru), transpirație excesivă, pete de transpirație și căderea părului, deoarece bacteria distruge părul de la subrat. Micile umflături pe părul afectat sunt un alt indiciu. Bărbații sunt mai predispuși la această afecțiune decât femeile, deoarece este mai puțin probabil să-și radă axilele.

Tratamentul pentru trichomicoză este destul de simplu: speli în mod regulat zona, folosind un antiperspirant, reducând umiditatea cu o pudră de uscare și spălarea cămășilor între utilizări ar trebui ajute. Trebuie ras și părul afectat. Un medic ar putea prescrie o cremă sau un unguent antibiotic pentru a elimina bacteriile sau, în unele cazuri, un antibiotic oral (prin Healthline).

Apneea în somn

Respirația de dimineață poate fi un semn de avertizare că nu dormi suficient, mai ales dacă este însoțită de sforăit noaptea și somnolență în timpul zilei, a raportat Men’s Health.

Este posibil să ai apnee în somn, o afecțiune care te paote opri să respiri în timpul somnului, deoarece căile respiratorii sunt blocate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când mușchii căilor aeriene superioare se relaxează, împiedicând aerul să ajungă la plămâni, și te terezești pe tot parcursul nopții. Pe lângă sforăitul și somnul agitat, alte simptome includ sunete de gâfâit sau de sufocare în timpul nopții, dureri de cap dimineața și probleme de memorie sau de concentrare în timpul zilei, conform Academiei Americane de Medicină a Somnului (AASM).

Părerile politice miros?

Felul în care îți miroase o altă persoană se poate datora, cel puțin în parte, convingerilor tale politice. Pare greu de crezut, dar cercetătorii au documentat acest lucru prin recrutarea a 21 de persoane cu convingeri puternice liberale și conservatoare pentru a furniza mostre de miros corporal, purtând tampoane la subrat timp de 24 de ore. Apoi au chestionat alți 125 de voluntari cu privire la politică și i-au pus să evalueze mostrele de miros corporal.

Oamenii au avut tendința de a evalua mirosurile ca fiind mai atractive dacă aveau înclinații politice similare cu cele ale persoanei care a furnizat eșantionul, chiar dacă nu aveau de unde să cunoască politica donatorului de miros. Într-un caz, cineva a cărui politică se potrivea cu cea a donatorului a descris eșantionul drept „cel mai bun parfum pe care l-am mirosit vreodată”. Altcineva, care avea ideologia opusă, a descris aceeași probă de miros ca fiind „râncedă”, deși nimeni nu ar putea identifica un anumit miros ca fiind „liberal” sau „conservator”. Este un efect mic, spun cercetătorii, dar ar putea fi un motiv pentru care oamenii cu politici similare sunt atrași unul de celălalt.

O boală metabolică

La o persoană cu o tulburare genetică rară numită trimetilaminurie (TMAU), organismul nu poate digera complet anumite alimente, ceea ce duce la acumularea unei substanțe chimice care produce un miros asemănător cu peștele putrezit sau gunoiul. Mirosul este singurul simptom, dar este evident unul supărător. Poate avea un impact social și psihologic grav.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetari #mirosuri urate #probleme

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, scrie The Guardian.

Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală. În prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată decât înainte de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili.

La nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. De la jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul încălzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu în America de Nord, de 0,36 grade Celsius în Africa și de 0,27 grade Celsius în America de Sud, transmite Digi24.

Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat

Uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele vaste și adânci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, modificarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu este valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.

Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult.

La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste modificări ar putea avea legătură cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influențează puternic vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa

Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. Gheața albă reflectă în mod normal cea mai mare parte a luminii solare înapoi în spațiu, însă se topește într-un ritm accelerat. Apa mai întunecată a oceanului, rămasă expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură. Creșterea temperaturii accelerează apoi topirea gheții, alimentând un cerc vicios. Influența acestui fenomen este resimțită puternic în Europa, deoarece o parte semnificativă a continentului se află relativ aproape de regiunea arctică.

Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil

În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună. A fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă de la începutul măsurătorilor, în 1983.

Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon

Reducerea poluării aerului în Europa reprezintă un progres important, în condițiile în care aceasta provoacă anual milioane de decese la nivel mondial. Totuși, aerul mai curat face mai evident efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea formării norilor, împiedicând astfel o parte din căldură să ajungă la sol. Un număr mai mic de particule înseamnă că este reflectată mai puțină radiație solară, iar efectul căldurii reținute de gazele cu efect de seră devine mai puternic.

Reducerea poluării ar putea avea legătură și cu intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni. Cercetătorii nu pot stabili deocamdată în ce măsură contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă speră să prezinte o estimare anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.

Reducerea poluării aerului este mai pronunțată iarna, în special ca urmare a scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot în sezonul rece se resimt și efectele reducerii stratului de zăpadă. În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuată în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.

Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”

Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese și intensifică incendiile de vegetație și seceta. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.

Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.

Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.