În contextul sărbătorilor pascale, Serviciul Vamal reamintește cetățenilor care sunt regulile de transportare a coletelor și a bagajelor neînsoțite. Reprezentanții instituției precizează că pentru a evita situațiile neplăcute și pentru a contribui la fluidizarea traficului în posturile vamale, toate bunurile expediate prin intermediul transmisiunilor de bunuri în colete expediate de la persoană fizică la alta (persoanele care fac parte din diasporă) trebuie declarate în mod obligatoriu autorității vamale.

„Bunurile a căror valoare intrinsecă nu depășește echivalentul în lei moldovenești a 150 euro la import și 1000 euro la export se consideră a fi declarate prin prezentarea lor la postul vamal de intrare sau scoaterea lor de pe teritoriul țării. Aceste prevederi se aplică tuturor persoanelor fizice, indiferent dacă sunt rezidente sau nerezidente. Transmisiuni de bunuri în colete expediate de la o persoană fizică la alta (persoane care fac parte din diasporă) sunt considerate acele bunuri trimise de către proprietar sau la indicația acestuia, transportate de un terț (transportator), fără a fi însoțite de proprietar în momentul traversării frontierei. Acestea trebuie să fie însoțite, la momentul traversării frontierei de un document justificativ emis de expeditor sau de un contract de transport corespunzător.

La introducerea acestor bunuri pe teritoriul Republicii Moldova, persoana fizică sau transportatorul are obligația de a le declara și de a achita drepturile de import, conform regimului general de taxare. Bunurile transportate ca transmisiuni expediate din diasporă nu trebuie să fie destinate activităților comerciale sau de producție”, se arată în mesajul instituției.

Reprezentanții Serviciului Vamal mai precizează că, controlul vamal al acestor bunuri se efectuează exclusiv în prezența unui reprezentant legal al proprietarului, care trebuie să dețină un document ce atestă dreptul de reprezentare. Această persoană trebuie să fie majoră, cu capacitate juridică deplină și să poată justifica legalitatea preluării coletului.

„În transmisiunile expediate din diasporă nu este permisă transportarea bunurilor interzise de legislație, precum: arme și muniții, substanțe explozive, materiale inflamabile, droguri și substanțe psihotrope, produse radioactive sau toxice, precum și orice alte obiecte a căror circulație este restricționată sau interzisă. De asemenea, este interzis transportul valutei în transmisiunile expediate din diasporă”, spun responsabilii.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova îndeamnă cetățenii să respecte legislația în vigoare și să declare în mod corect bunurile transportate, contribuind astfel la un control eficient, sigur și transparent în posturile vamale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri neinsotite #diasporă #frontiera de stat #serviciul vamal

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.