O lege a statului Georgia împotriva practicilor mafiei – cum ar fi şantajul, extorcarea, constrângerea, frauda – a fost invocată atunci când fostul preşedinte Donald Trump a fost pus sub acuzare, în statul Georgia în legătură cu încercarea de a schimba rezultatul alegerilor din 2020.

Legea ar putea fi un instrument puternic în urmărirea penală a lui Donald Trump, dar formularea unor acuzaţii folosite în mod tradiţional pentru a combate crima organizată riscă să tergiverseze dosarul din cauza unor complicaţii juridice şi logistice, scrie Reuters.

Procurorul districtual din comitatul Fulton, Fani Willis, l-a acuzat luni pe fostul preşedinte republican şi pe 18 dintre asociaţii săi în legătură cu un plan de amploare pentru a inversa pierderea alegerilor prezidenţiale din 2020 în Georgia în faţa democratului Joe Biden.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Toţi sunt acuzaţi că au încălcat legea statului referitoare la organizaţiile corupte şi care exercită influenţă prin şantaj. Este o lege pentru controlul crimei organizate (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations), prescurtată colocvial RICO, şi pe care, culmea, chiar Rudy Giuliani, avocatul lui Trump, pus şi el sub acuzare în virtutea acestei legi, a făcut-o celebră în anii 70 când, ca oficial al Departamentului Justiţiei, a impulsionat folosirea acestui text împotriva mafiei şi a corupţiei, scrie The Wall Street Journal.

Concepută iniţial pentru a-i doborî pe şefii mafioţi, acuzaţiile ce pot fi aduse în baza RICO sunt acum utilizate pe scară largă pentru a urmări grupuri de persoane asociate în mod liber, legate doar prin participarea lor comună la o activitate infracţională. Dar o marjă atât de largă are şi dezavantaje, scrie Reuters.

„Poţi spune o poveste grozavă în rechizitoriu şi s-ar putea să o poţi dovedi. Dar, de asemenea, ai putea să complici lucrurile”, a declarat fostul procuror federal Harry Sandick.

Făcându-şi ecoul criticilor sale la adresa altor numeroase anchete cu care s-a confruntat, Trump a atacat actul de acuzare spunând din nou că este o „vânătoare politică de vrăjitoare” şi a acuzat-o pe Willis, o aleasă democrată, că încearcă să saboteze revenirea sa în cursa prezidenţială din 2024.

În schimb, procurorul special al SUA, Jack Smith, l-a acuzat luna aceasta doar pe Trump, într-un rechizitoriu cu patru capete de acuzare, de conspiraţie pentru fraudă prin faptul că a vrut să împiedice Congresul să certifice victoria lui Biden. Cazul citează şase complici, care nu au fost însă puşi sub acuzare şi nici nu au fost numiţi.

Smith a cerut ca procesul să înceapă chiar din 2 ianuarie, însă Willis se confruntă cu un drum mai lung. Ea a declarat că urmăreşte să obţină organizarea unui proces în următoarele şase luni, dar avocaţii cu experienţă se aşteaptă ca acest caz să fie aproape sigur amânat din cauza numărului mare de inculpaţi, fiecare dintre ei fiind susceptibil să ridice un set unic de probleme premergătoare procesului.

„Problema cu RICO este că durează mult mai mult, deoarece există mult mai multe elemente”, a declarat Jerry Froelich, un avocat de drept penal din Georgia şi fost procuror.

Pe de altă parte, cifrele pot, de asemenea, să lucreze în favoarea procurorilor. În cazurile RICO, inculpaţii sunt deseori asociaţi în mod vag, ceea ce face mai uşor pentru procurori să îi determine să-şi schimbe depoziţiile sau să îi întoarcă unul împotriva celuilalt. „De aceea, plasa este atât de întinsă. Va exista multă presiune asupra oamenilor pentru a face înţelegeri”, spune Froelich.

RICO permite, de asemenea, procurorilor să acuze inculpaţii pentru aşa-numitele „acte evidente” care nu ar fi neapărat infracţionale în sine, dar care fac parte dintr-o conspiraţie mai mare.

Rechizitoriul de 98 de pagini al lui Willis este sărac în detalii narative, dar enumeră 161 de acte evidente ale inculpaţilor care ar demonstra modul în care aceştia „s-au alăturat cu bună ştiinţă unei conspiraţii pentru a schimba rezultatul alegerilor în favoarea lui Trump”.

Unele dintre aceste acte – inclusiv postările lui Trump pe reţelele sociale şi întâlnirile cu oficiali aleşi – nu sunt în mod inerent infracţionale.

„Va fi o provocare – deşi cu siguranţă nu una insurmontabilă – pentru procurori să demonstreze că aceste persoane ştiau că fac parte dintr-o acţiune care avea un scop comun şi ilegitim, de a răsturna alegerile”, a declarat profesorul de drept de la Boston College şi fost procuror federal Jeffrey Cohen.

Donald Trump va susţine probabil că dreptul său la liberă exprimare şi preocupările reale privind frauda electorală îl protejează de acuzaţiile potrivit cărora ar fi făcut presiuni asupra oficialilor din Georgia pentru a schimba rezultatele alegerilor din 2020 în favoarea sa.

Dar experţii juridici spun că acest caz pare a fi o simplă urmărire penală pentru fraudă, care se va baza pe faptul că Trump a încălcat legea cu bună ştiinţă, indiferent dacă a crezut că acţiunile sale au fost justificate.

„Chiar dacă a crezut că avea dreptul să facă ceea ce a făcut, asta nu justifică o activitate frauduloasă. acă tu crezi că banii din contul bancar al altcuiva sunt de drept ai tăi, asta nu înseamnă că poţi să-i sustragi”, a declarat fostul procuror federal E. Danya Perry.

INVOCAREA PRIMULUI AMENDAMENT DIN CONSTITUŢIA SUA

Avocaţii lui Trump vor susţine probabil că eforturile sale de a schimba rezultatele alegerilor au fost un discurs protejat în conformitate cu Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite. Dar Primul Amendament nu protejează frauda, iar multe cazuri de conspiraţie se concentrează pe infracţiuni care ţin de exprimare, cum ar fi extorcarea, mituirea şi cererea.

„Toate acestea sunt infracţiuni care ţin de exprimare, iar infracţiunile de exprimare pot fi la fel de grave ca şi infracţiunile care implică acţiuni fizice”, a declarat profesorul de drept şi fostul procuror Bennett Gershman de la Pace University.

Avocaţii lui Trump ar trebui să aibă grijă dacă se vor referi la teoriile sale de conspiraţie pentru a-şi susţine cazul, spun experţii juridici, deoarece a face afirmaţii false în instanţă poate avea consecinţe grave.

Pe de altă parte, este de aşteptat ca acest caz din Georgia să aibă unele suprapuneri cu procedura procurorului special Jack Smith de la Washington.

Fostul preşedinte Donald Trump şi ceilalţi inculpaţi au termen până pe 25 august la prânz să se predea voluntar altfel riscând arestarea. Registrele tribunalului arată că dosarul a fost repartizat judecătorului Scott McAfee, un fost procuror numit în februarie de guvernatorul republican Brian Kemp. Acesta va candida la alegerile de anul viitor pentru a-şi păstra postul.

În celelalte trei dosare penale împotriva lui Trump, nu a fost făcută nicio poză de identificare. Dar experţii au spus că aceasta ar fi o abatere de la practica standard în Georgia, unde i se vor lua şi amprentele digitale.