Exporturile produselor moldovenești în Rusia s-ar putea reduce, iar astfel s-ar încetini atacurile cibernetice și cele de dezinformare la adresa Republicii Moldova. Sunt câteva dintre sancțiunile pe care le-ar putea aplica Moscova Republicii Moldova după ce 45 de angajați ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău au fost obligați să plece din țară. O spune expertul în securitate, Andrei Curăraru, potrivit căruia instituirea parității diplomatice dintre cele două state este o măsură dură, dar necesară, notează ipn.md.

Potrivit expertului în securitate, Andrei Curăraru, scandalul diplomatic în urma căruia 45 de angajați ai Ambasadei Federației Ruse au plecat din Republica Moldova va influența relațiile moldo-ruse. Totuși, potrivit expertului, dacă Rusia va decide să aplice sancțiuni economice Republicii Moldova prin limitarea exporturilor, acest lucru nu va afecta semnificativ economia țării, întrucât ponderea exporturilor în Rusia s-a redus considerabil în ultimii ani.

„A fost o măsură diplomatică dură și necesară. S-a constatat o activitate subversivă din partea Ambasadei Federației Ruse și Republica Moldova trebuia să reacționeze. Nu sunt prea multe metode prin care Republica Moldova să reacționeze la un scandal diplomatic și metoda aleasă a fost reducerea capabilității personalului Federației Ruse în Republica Moldova. Se spune că personalul diplomatic este unul de spioni cu licență, cu imunitate diplomatică, și nu prea ai ce le face altfel. Federația Rusă și-a epuizat instrumentele diplomatice cu care ar putea sancționa Republica Moldova. Exporturile s-ar putea reduce. Putem asista și la presiuni din partea Federației Ruse asupra aliaților săi, în primul rând Belarus, pentru a repeta astfel de măsuri, pentru că și în Belarus mai exportăm câte ceva. Trebuie să examinăm posibilitatea întețirii atacurilor cibernetice și a celor de dezinformare”, a spus expertul Andrei Curăraru.

Potrivit lui Andrei Curăraru, este mare probabilitatea ca o parte dintre angajații Ambasadei Federației Ruse la Chișinău să fi acționat în calitate de agenți secreți care transmiteau Moscovei informații despre situația social-politică din Republica Moldova.

„Mesajul de la Chișinău a fost că intervențiile Rusiei, mai ales că urmează un ciclu electoral, nu mai sunt permise, și astfel de operațiuni care au avut loc până acum nu vor mai fi posibile, cel puțin sub acoperire diplomatică. De multe ori, persoanele care sunt anunțate ca fiind diplomați culturali sau economici îndeplinesc duble funcții. Adică, analizează ce se întâmplă în stat, operează o agentură. Cel mai probabil, printre cei 45 de angajați se aflau și persoane care îndeplineau astfel de funcții. O ambasadă într-un stat atât de mic cum este Republica Moldova s-ar fi descurcat cu mult mai puțini angajați”, a mai spus expertul Andrei Curăraru.

Ministerul rus de Externe a calificat decizia autorităților de la Chișinău de a reduce numărului angajaților Ambasadei Federației Ruse drept un gest neprietenos care va avea consecințe grave asupra relațiilor moldo-ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit părții ruse, decizia autorităților de la Chișinău va afecta cetățenii celor două țări, întrucât aceștia nu vor mai putea beneficia în timp util de asistență consulară.

#Ambasada #Andrei Curăraru #Rusia

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.