Vinurile care însoţesc servirea preparatelor tradiţionale de pe masa de Paşte trebuie să aibă anumite calităţi şi proprietăţi. Cele uşoare efervescente şi reci se servesc la început, cele corpolente şi roşii, pentru felul principal, şi cele aromatizate – la final. Iată de ce sfaturi ale specialiștilor trebuie să ţinem cont.

Pentru preparetele din carne albă (viţel, miel, porc) şi carne de pasăre, optaţi pentru vinuri roşii buchetoase, uşoare, mai puţin pline, vinuri albe seci aurii.

La carne roşie (ovină, bovină) umpleţi paharele cu vinuri roşii, pline, generoase şi puternice.

La sarmale merge de minune un soi autohton cum este Feteasca Neagră.

La sfârşitul mesei optaţi pentru vin roşu sau vin alb licoros – sauvignon blanc, care are arome pătrunzătoare de lime, măr verde, fructul pasiunii şi piersică cu uşoare note vegetale de ardei gras şi agrişe, toate completate de o aciditate crocantă şi alcool modic.

La salate, mâncăruri uşoare pe bază de legume şi carne friptă, sosuri slabe se recomanda vinurile roze, demidulci, aromate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La desertul zaharat asortaţi vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci natural.

Fructele merg cu vinuri albe dulci, spumante, demidulci, iar cafeaua se potriveşte cu vinars (distilate, învechite, de tip cognac), rachiu de fructe, lichioruri de marcă.

#masa de Paște #sfaturi specialisti #vin

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.