Traian Băsescu, la vârsta de 72 de ani, își face un bilanț după o îndelungată carieră în politică și administrație. Recent, într-o emisiune TV, el a analizat parcursul său profesional, afirmând cu ironie că s-a considerat atât cel mai bun, cât și cel mai slab președinte al României, în funcție de perspectiva telespectatorilor, scrie evz.ro.

De asemenea, Băsescu a recunoscut că a avut dificultăți în relațiile interumane și a subliniat că nu a respectat niciun adversar politic, explicând: „N-am avut un adversar politic pe care să-l respect, vă spun cinstit. Dacă aș spune că l-am respectat pe cutare adversar, asta ar însemna să fiu farsor. Adversarul, l-am tratat ca pe adversar, cum au tratat și ei pe mine. Deci am fost deputat și senator al României trei mandate, n-am indemnizație de parlamentar. Am fost președinte, n-am drepturi de fost președinte. Deci, pe cine să respect?”.

Traian Băsescu a fost ales președinte al României în decembrie 2004, atunci când l-a învins pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, și a depus jurământul pe 21 decembrie 2004. Potrivit surBăsescu a fost o figură controversată, conducând țara într-o perioadă de crize politice și economice, dar și de reforme majore.

Primul său mandat, început în 2004, a fost dominat de conflicte cu guvernele succesive, dar și de o luptă intensă împotriva corupției, pe care a promovat-o ca prioritate națională.

Un moment crucial al mandatului său a fost suspendarea din funcție în 2007, episod urmat de un referendum care l-a reconfirmat. Acest incident a avut un impact semnificativ asupra politicii românești, întărindu-i statutul de luptător neînfricat, dar și de lider polarizant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2009, a câștigat al doilea mandat, în contextul dificil al crizei economice globale. Deciziile sale nepopulare din acest mandat, cum ar fi reducerea salariilor și majorarea TVA-ului, au provocat proteste și nemulțumiri. Totuși, Băsescu a crezut ferm că aceste măsuri erau esențiale pentru stabilitatea economică a României.

La finalul celor două mandate, Băsescu a lăsat o moștenire complexă, fiind un lider care nu a evitat confruntările și a influențat profund politica românească, fiind perceput atât ca reformator, cât și ca un președinte controversat, cunoscut pentru deciziile dificile.

#regrete #Romania #Traian Basescu

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a lansat o licitație pentru proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei feroviare Iași–Ungheni. Valoarea estimată a contractului este de peste 5,6 milioane de euro, fără TVA, iar lucrările ar urma să fie finalizate în 24 de luni: șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, scrie BANI.MD.

Proiectul prevede lucrări semnificative pe partea moldovenească a traseului. Printre acestea se numără reabilitarea și modernizarea podului feroviar Eiffel peste râul Prut, inclusiv repararea structurilor metalice, înlocuirea elementelor deteriorate și a traverselor de pod.

Totodată, podul va fi pregătit pentru electrificare, iar de-a lungul liniei feroviare vor fi instalate elementele necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică. Sistemul de electrificare va funcționa la 25 kV și 50 Hz.

Lucrările includ și reconstrucția liniilor de cale ferată din stația Ungheni, precum și modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare, blocare și telecomunicații feroviare.

Contractul va fi realizat în regim „Design & Build”, ceea ce înseamnă că firma care va câștiga licitația va asigura atât proiectarea, cât și furnizarea echipamentelor și materialelor, lucrările de construcție, testarea și punerea în funcțiune a infrastructurii.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul este de a îmbunătăți legătura feroviară dintre Republica Moldova și România, de a crește capacitatea de transport peste frontieră și de a aduce infrastructura feroviară din Moldova la standarde europene.

Ofertele vor fi evaluate după criteriul celui mai bun raport calitate–preț. Prețul va conta în proporție de 60%, în timp ce experiența companiei și calificarea specialiștilor vor avea câte 20%.