Cercetătorii implicați în proiectul internațional COSMOS au publicat datele care stau la baza celei mai mari hărți a Universului realizată vreodată. Proiectul, numit COSMOS-Web, a fost construit cu ajutorul imaginilor obținute de Telescopul Spațial James Webb (JWST) și include un catalog cu aproape 800 de mii de galaxii, surprinse din aproape întreaga istorie a Universului, scrie antena3.ro.

Scopul cercetătorilor a fost să creeze o imagine detaliată a spațiului, pe o scară fizică mult mai mare decât tot ce s-a făcut anterior.

Potrivit coordonatoarei proiectului, Caitlin Casey, profesoară de fizică la Universitatea California Santa Barbara, dacă imaginea celebră „Hubble Ultra Deep Field” (realizată în 2004) ar avea dimensiunea unei coli A4, noua imagine ar fi cât un mural de 4 metri pe 4 metri, la aceeași adâncime, scrie Phys.Org.

Harta ne dezvăluie Universul așa cum arăta în urmă cu 13,5 miliarde de ani

Harta realizată cu James Webb ne dezvăluie Universul așa cum arăta în urmă cu 13,5 miliarde de ani, adică aproape de începutul timpului cosmic, având în vedere că vârsta Universului este estimată la 13,8 miliarde de ani.

Cercetătorii nu și-au dorit doar să observe cele mai îndepărtate galaxii, ci și contextul în care acestea se aflau regiunile dense sau golurile cosmice în care s-au format primele stele, galaxii și găuri negre.

„Cosmosul este organizat în zone dense și regiuni aproape goale. Ne-a interesat nu doar să vedem cele mai îndepărtate galaxii, ci să înțelegem și unde anume trăiau ele, în ce mediu”, a explicat Casey.

Datele sunt acum publice, iar oamenii de știință din toată lumea sunt încurajați să le folosească pentru a studia mai departe cum a apărut și cum a evoluat Universul.

Informațiile ar putea oferi indicii și despre mistere nerezolvate, cum ar fi natura materiei întunecate sau legile fizicii din Universul de la început, care ar putea fi diferite de cele pe care le știm azi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cosmos #galaxii #harta #univers

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.