Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, spune că instituția deja a făcut un calcul estimativ al unui eventual scrutin parlamentar anticipat. Șeful CEC spune că, dacă Parlamentul va decide organizarea alegerilor în acest an, pentru buna lor desfășurare ar fi necesare 120 de milioane de lei. În plus, Cimil spune că autoritatea electorală centrală a țării este pregătită de organizarea votului pentru diaspora timp de două sau chiar mai multe. Declarațiile au fost făcute de Cimil în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Președintele CEC, Dorin Cimil spune că instituția este gata pentru organizarea unui scrutin parlamentar anticipat în anul curent, dacă asupra acestui lucru se va conveni la nivelul partidelor parlamentare. Deși în bugetul de stat pentru anul 2021 nu au fost alocate fonduri pentru acest exercițiu electoral, șeful CEC spune că pe timp de pandemie alegerile ne-ar costa 120 de milioane de lei.

„Autoritatea electorală de la Chișinău este permanent pregătită de alegeri, însă deocamdată nu avem o hotărâre privind anunțarea datei alegerilor. Totuși, noi am făcut unele estimări, este vorba despre 114 milioane de lei. La această sumă se adaugă cheltuielile preconizate pentru procurarea materialelor anti-COVID-19. Potrivit calculelor noastre, ar fi cam 120 de milioane de lei, cheltuieli bugetare”, a declarat Dorin Cimil.

Mai mult, președintele CEC spune că instituția este gata să asigure votul pentru diaspora timp de 2 sau mai multe zile consecutiv în condiții de maximă securitate. Totuși, decizia de modificare a legislației electorale în acest sens aparține deputaților.

„O opțiune benefică credem că ar fi organizarea alegerilor pe parcursul a două sau mai multe zile. Acesta este următorul pas spre care tindem, mai ales că legislația electorală a Republicii Moldova este aproape gata în acest sens și nu va necesita multiple modificări, dacă Parlamentul va autoriza efectuarea votului mai multe zile consecutiv. Comisia deja s-a pronunțat prin avize pozitive la unele proiecte de lege în acest sens”, a mai spus președintele CEC, Dorin Cimil.

În Parlamentul de la Chișinău există un proiect de modificare a Codului electoral care prevede extinderea perioadei de vot pentru conaționalii din diaspora la 2 zile și majorarea numărului buletinelor de vot de la 5 la 10 mii pentru o secție de votare. Inițiativa nu a întrunit, deocamdată, susținerea majorității deputaților.

#alegeri #anticipate #CEC #diasporă #dorin cimil

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.