Curtea de Conturi a identificat mai multe neconformități în procesul de achiziții publice desfășurat de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul scrutinelor din 2024 și 2025, inclusiv achiziții de peste 12 milioane de lei care nu au fost incluse în planurile anuale de achiziții, scrie bani.md.

La prezentarea raportul de audit, șefa echipei de audit, Alina Certan, a declarat că o parte dintre achizițiile efectuate de consiliile electorale de circumscripție de nivelul II nu au fost reflectate în planurile anuale ale CEC, deși necesitățile erau estimate și prevăzute în bugetele pentru organizarea alegerilor.

„Pentru scrutinul din anul 2024, valoarea achizițiilor nereflectate în planurile de achiziții constituie 7,8 milioane de lei, iar pentru scrutinul din anul 2025 achizițiile au însumat 4,3 milioane de lei”, a precizat Certan.

Potrivit auditorilor, este vorba despre achiziții de servicii informaționale și poștale, combustibil și alte bunuri necesare desfășurării alegerilor.

Curtea de Conturi a mai constatat deficiențe în justificarea achizițiilor realizate prin excepție, prevăzute de legislație, precum și lipsa unei documentări suficiente în cazul anulării unor proceduri concurențiale și al descalificării ofertanților.

Auditorii susțin că în unele cazuri nu au fost indicate motivele descalificării în scrisorile transmise agenților economici și nici nu au fost anexate toate documentele justificative la dosarele de achiziții.

De asemenea, raportul arată că 54% din valoarea achizițiilor planificate pentru alegerile parlamentare din 2025 și 61% pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 au fost realizate prin proceduri de excepție.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că instituția acceptă necesitatea sporirii transparenței și a unei documentări mai riguroase a achizițiilor, însă consideră că unele concluzii ale Curții de Conturi necesită explicații suplimentare.

Potrivit acesteia, consiliile electorale sunt organe temporare, iar includerea tuturor achizițiilor acestora în planurile anuale ale CEC trebuie analizată ținând cont de specificul procesului electoral.

Caraman a precizat că instituția a propus elaborarea unor planuri separate pentru fiecare exercițiu electoral, întrucât multe dintre necesități sunt cunoscute doar cu puțin timp înainte de ziua scrutinului.

Șeful CEC a mai subliniat că instituția încearcă să reducă ponderea achizițiilor prin excepție prin centralizarea unor procurări. Astfel, la alegerile din 2025, rechizitele de birou au fost achiziționate pentru prima dată prin licitație deschisă la nivel central, ceea ce, potrivit acesteia, a generat economii și o concurență mai mare între ofertanți.

În ceea ce privește achizițiile de combustibil, Caraman a explicat că acestea sunt dificil de organizat prin licitații clasice, deoarece numărul automobilelor și necesarul exact sunt cunoscute cu puțin timp înainte de alegeri, în timp ce procedurile prevăzute de Legea achizițiilor publice durează peste 40 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Curtea de Conturi

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.