Doar 33 de partide politice au prezentat rapoartele financiare pentru anul 2021, din totalul celor 55 de formațiuni înregistrate la Agenția Servicii Publice, care anul trecut au desfășurat activitate politică. Astfel, CEC a inițiat proceduri de sancționare a acestor formațiuni politice.

Totodată, Comisia Electorală Centrală (CEC) precizează că, 9 partide politice, deși au prezentat în termen rapoartele, nu au respectat obligația de a prezenta rapoartele financiare, în ambele modalități prevăzute de lege, atât pe suport de hârtie, cât și pe suport electronic prin SSI „Control financiar”. CEC a obligat aceste partide politice să înlăture, în termen de 5 zile, neconformitatea și să prezinte versiunea lipsă a raportului privind gestiunea financiară adică pe suport de hârtie sau electronic.

Din numărul celor 33 de partide, care nu au prezentat rapoartele, opt formațiuni politice nu au prezentat rapoartele financiare sub nicio formă. Este vorba de: Partidul Social Democrat, Partidul Noua Opțiune Istorică, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Acţiunea Democratică, Partidul „Renaștere”, Partidul Societății Progresiste, Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Progresului Național. Și în aceste cazuri, în termen de 5 zile, entitățile politice au fost obligate să prezinte rapoartele financiare.

Potrivit hotărârii CEC, a fost dispusă inițierea procesului contravențional în privința persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul partidelor politice, care nu au prezentat rapoartele financiare sub nicio formă sau nu au respectat obligația de a le prezenta atât pe suport de hârtie, cât și suport electronic.

De asemenea, CEC a constatat că nouă partide politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei urmau să prezinte rapoarte de audit pentru anii 2019-2021. În termenul prevăzut de lege, raportul de audit a fost prezentat de Partidul Democrat din Moldova și Partidul Acțiune și Solidaritate. Cu referire la alte șapte partide vizate de obligațiune CEC a prelungit termenul de prezentare a raportului de audit până la 1 iulie curent.

Rapoartele financiare ale partidelor pot fi accesate AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenda #CEC #rapoarte financiare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.