Republica Populară Chineză se află în spatele unei campanii cibernetice malițioase împotriva Ministerului de Externe ceh, anunță guvernul de la Praga. Declarația a fost făcută miercuri, în contextul în care Cehia a convocat ambasadorul Chinei pentru un protest oficial și a condamnat public incidentul, scrie Reuters.

Atacurile au început încă din 2022 și sunt atribuite grupării de spionaj cibernetic APT31, care este asociat public cu Ministerul Securității de Stat al Chinei, potrivit autorităților cehe. Republica Cehă este membră a Uniunii Europene și a NATO.

Ministerul de Externe ceh a reacționat la timp și a implementat un nou sistem de comunicații cu un nivel de securitate sporit, a declarat ministrul Jan Lipavský, într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fostul Twitter).

„L-am convocat pe ambasadorul Chinei pentru a-i transmite clar că astfel de acțiuni ostile au consecințe grave asupra relațiilor bilaterale”, a transmis Lipavský, potrivit digi24.ro.

Guvernul ceh a emis o declarație fermă: „Guvernul Republicii Cehe condamnă cu fermitate această campanie cibernetică malițioasă împotriva infrastructurii sale critice.”

NATO și Uniunea Europeană au transmis că sunt solidare cu Republica Cehă în fața acestui incident.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut Chinei și tuturor statelor să prevină astfel de acțiuni:

„Facem apel către toate statele, inclusiv China, să se abțină de la astfel de comportamente. Niciun stat nu ar trebui să permită folosirea teritoriului său pentru activități cibernetice malițioase.”

În ultimii ani, tot mai multe state membre UE au devenit ținte ale atacurilor cibernetice provenind dinspre China, a mai avertizat Comisia Europeană. Ambasada Chinei la Praga nu a oferit niciun comentariu oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cibernetic #Cehia #china #UE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.