Termoelectrica respinge acuzațiile despre presupusele conflicte de interese pe care le-ar avea directorul întreprinderii, Iurie Razlovan. Este vorba despre informațiile prezentate într-un material publicat de NordNews și preluat de Realitatea, care relatează că funcționarul ar fi fost denunțat la Ministerul Energiei de subalterni și că ar fi participat la trucarea unor licitații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Replica Termoelectrica

„În anul 2024, de către „TERMOELECTRICA” S.A. au fost achiziționate țevi din oțel și inox în baza contractelor semnate cu mai mulți operatorii economici. Potrivit legislației în vigoare, în cadrul „Termoelectrica” S.A. achizițiile se desfășoară pe platformă publică, în condiții transparente, cu respectarea cadrului normativ. Procurarea bunurilor poate fi urmărită pe site-ul www.achizitii.md. În anul 2024, conform datelor totalizatoare, au fost executate lucrări de reparație a rețelelor termice (compartimentul Distribuție) în valoare de cca 111 mil lei.

Vă comunicăm că în cadrul „Termoelectrica” S.A. toate achizițiile se desfășoară pe platforma electronică menționată mai sus, în condiții transparente. Procurarea bunurilor și serviciilor/lucrărilor este ghidată de principiul: cu cât mai multe companii participă la concursurile de achiziții pe platforma online, cu atât mai mare este concurența între companiile participante, astfel „Termoelectrica” S.A. poate selecta din varietatea de oferte pe cele mai avantajoase. Mai mult decât atât, nu poate fi vorba de o relație contractuală sau personală cu compania menționată, având în vedere că, în perioada de activitate a dlui Iurie Razlovan în calitate de Director Tehnic (până în 27/09/2018) , a fost anulată o licitație cu participarea S.C. „TurboEnergy Power” SRL, din motivul neîntrunirii condițiilor contractuale de compania menționată și tot în această perioadă „TurboEnergy Power” a fost inclusă în lista de interdicție. Concomitent, vă informăm că în 2024, „TurboEnergy Power” a participat doar la o licitație organizată de „Termoelectrica” S.A, iar această licitație nu a fost anulată.

Succesiv, vă informăm că, în anul 2018, în legătură cu neexercitarea în termen a obligațiunilor contractuale asumate de către S. C. „TurboEnergy Power” SRL, pentru o perioadă de 3 ani, Compania respectivă a fost inclusă în lista de interdicție a operatorilor economici care prestează servicii şi achiziționează bunuri pentru „Termoelectrica” S. A. Ulterior, după expirarea termenului indicat şi achitarea penalităților conform condițiilor contractuale, S.C. „TurboEnergy Power” SRL a fost exclusă din lista de interdicții.

Infirmăm presupusele informații, cu privire la lipsa a 400 de tone de metal sustras de la depozitul central. În evidența contabilă a întreprinderii, urmare inventarierilor, în perioada anului 2023, a fost înregistrată lipsa a 50 de tone de metal uzat. Pe acest caz au fost inițiate toate procedurile legale de investigație de către instituțiile de drept. Suplimentar, administrația actuală a întreprinderii a cooperat cu organele de drept, iar orice încălcări a legislației vor fi în continuare sancționate conform regulamentelor interne și legislației în vigoare, cu sesizarea organelor competente.

Pentru trimestrul 1 al anului 2025 Societatea înregistrează profit net cca 404,3 mil lei. Valoarea creanțelor constituie cca 1 748,8 mil lei.

Valoarea datoriilor față de „Energocom” S.A. constituie 1 324,1 mil lei, fiind achitate în anul 2025 din datoriile istorice suma de 2,5 mil lei. Valoarea datoriilor față de „Moldovagaz” S.A. constituie 662,5 mil lei.

În legătură cu reducerea statelor de personal, informațiile menționate din nou nu corespund realității și sunt calomnioase în raport cu managementul întreprinderii. Astfel, Vă comunicăm că, după anul 2023, au fost concediate 24 persoane. Salariaților concediați le-au fost achitate toate plățile privind indemnizațiile de concediere garantate conform Codului Muncii al R.M. în sumă de 2,5 mil lei.

Economiile anuale calculate la fondul de salarizare, drept urmare la concedierea angajaților în legătură cu reducerea statelor de personal au constituit cca 14 mil lei.

Menționăm că, la data de 14 august 2023, Consiliul Societății pe Acțiuni ”TERMOELECTRICA” a aprobat noua structură organizatorică a entității (organigrama). Aceasta (noua structură organizatorică) a prevăzut 30 subdiviziuni distincte față de 34 subdiviziuni separate, ca rezultat al optimizării unor subdiviziuni. Respectiv, a avut loc și optimizarea (reducerea) numărului și al statelor de personal în număr de 26 persoane, nicidecum 200 după cum indicați în solicitarea de informație. În acest sens, la data de 15 august 2023, a fost organizată o conferință de presă, în care s-a vorbit despre noua structură organizatorică și diverse aspecte care în cel mai transparent mod au fost prezentate publicului:

https://termoelectrica.md/termoelectrica-s-a-va-avea-o-noua-structura-organizatorica/

https://www.youtube.com/watch?v=3lurJSAK5MM

Prin procedura de preavizare și concediere, ca rezultat al reducerii numărului și al statelor de personal, au fost concediați 22 (douăzeci și doi) salariați (persoane), 4 (patru) salariați au acceptat și s-au transferat (regăsit) în alte funcții vacante existente în cadrul entității.

În ceea ce privește personalul laboratorului Controlul Metalelor, care s-a aflat în cadrul Serviciului Metrologie, actualmente subdiviziune separată, nu a fost vizat (afectat) de procedura de optimizări, iar angajații care au dorit să plece – au demisionat din propria inițiativă, în diferite perioade de timp, fără a avea ceva comun cu perioada nominalizată (de optimizări).

Cumulând cele descrise mai sus, reiterăm faptul, că drept urmare a reducerii numărului și al statelor de personal în cadrul întreprinderi, au fost concediate de fapt 22 (douăzeci și două) persoane, care în majoritate (în special) au făcut parte din personalul aparatului administrativ de conducere și manageri de nivelul II, care nu au acceptat de a fi transferați în alte funcții vacante existente la moment în cadrul entității.

„Termoelectrica” S.A. își exprimă deschiderea totală față de reprezentanții mass-media și publicul larg. Încurajăm reflectarea echilibrată și bazată pe fapte, respingând ferm campaniile de dezinformare menite să afecteze imaginea celei mai mari întreprinderi din sectorul termoenergetic al țării”.

#conflict de interese #Iurie Razlovan #licitatii #replică #termoelectrica

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.