Cei doi ofițeri de securitate, schimbați pe Alexandru Bălan și Nina Popova, au revenit în Republica Moldova. Aceștia au fost însoțiți de către șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și de către alți angajați ai instituției, implicați în operațiune.

Persoanele eliberate din detenție din Rusia sunt actualmente supuse procedurile de evaluare și monitorizate medicală. Conform serviciului de presă al SIS, aceștia vor beneficia de asistentă necesară pentru recuperare și reintegrare.

„Serviciul exprimă aprecierea sa față de instituțiile naționale care au contribuit la desfășurarea cu succes a acestei operațiuni, prin coordonare eficientă și profesionalism. Totodată, adresăm mulțumiri serviciilor partenere din România, Polonia și Statele Unite ale Americii pentru cooperarea strânsă și sprijinul consistent acordat pe parcursul întregului proces, în spiritul parteneriatelor consolidate și al angajamentelor comune.

Amintim că operațiunea de recuperare a celor doi ofițeri de informații ținuți captivi în Federația Rusă a avut loc sub coordonarea Serviciului de Informații și Securitate, instituția având capacitatea de a fi parte la schimbul internațional realizat, și anume: cei 2 ofițeri au fost schimbați cu alte două persoane – o cetățeană a Federației Ruse, Nina Popova, care acționa împotriva statului Republica Moldova, și Alexandru Bălan, cetățean al Republicii Moldova, acuzat de trădare de țară în interesul KGB-ului din Belarus”, se arată în precizările publicate de SIS.

Cu referire la Alexandru Bălan, instituția precizează că după suspendarea din funcție în 2019, fostului adjunct de la SIS i-a fost retras accesul la informații clasificare, care constituie secret de stat.

„Serviciul desfășoară, în mod continuu și sistematic, un ansamblu complex de măsuri operative și analitice orientate spre identificarea, documentarea și contracararea tuturor persoanelor implicate în acțiuni de trădare de patrie. Aceste demersuri sunt realizate prin valorificarea integrată a capabilităților instituționale, în cooperare cu autoritățile competente și partenerii relevanți. Orice manifestare de acest tip este tratată cu maximă fermitate, iar Serviciul acționează consecvent pentru prevenirea, depistarea și sancționarea acestor acțiuni, în scopul protejării securității naționale și al apărării intereselor fundamentale ale statului. La fel, subliniem că procesul de reformă instituțională inițiat în ultimii 4 ani a inclus o revizuire profundă a metodologiilor operative, cu obiectul consolidării mecanismului de protecție a sistemului național de informații. Serviciul continuă să își fortifice capacitățile, cu un accent deosebit pe dezvoltarea resurselor umane și pe protejarea ofițerilor de informații care își desfășoară activitatea în interesul Republicii Moldova”, se mai arată în declarația SIS.

Doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate ai Republicii Moldova au fost eliberați din captivitate într-un schimb internațional. Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a anunțat că inițiativele de pace promovate de Donald Trump încep să producă rezultate concrete în țara noastră și în regiune, inclusiv prin eliberarea unor cetățeni reținuți.

Președinta Maia Sandu a confirmat că cei doi cetățeni moldoveni eliberați din captivitate în Rusia sunt ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Aceștia au fost schimbați, printre alții, pe Alexandru Bălan, fostul vicedirector SIS, condamnat pentru trădare de patrie, care a fost grațiat și lăsat să plece în Belarus.

#Moldova #ofiteri #revenire #Rusia #SIS

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.