Cei doi ofițeri de securitate, schimbați pe Alexandru Bălan și Nina Popova, au revenit în Republica Moldova. Aceștia au fost însoțiți de către șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și de către alți angajați ai instituției, implicați în operațiune.

Persoanele eliberate din detenție din Rusia sunt actualmente supuse procedurile de evaluare și monitorizate medicală. Conform serviciului de presă al SIS, aceștia vor beneficia de asistentă necesară pentru recuperare și reintegrare.

„Serviciul exprimă aprecierea sa față de instituțiile naționale care au contribuit la desfășurarea cu succes a acestei operațiuni, prin coordonare eficientă și profesionalism. Totodată, adresăm mulțumiri serviciilor partenere din România, Polonia și Statele Unite ale Americii pentru cooperarea strânsă și sprijinul consistent acordat pe parcursul întregului proces, în spiritul parteneriatelor consolidate și al angajamentelor comune.

Amintim că operațiunea de recuperare a celor doi ofițeri de informații ținuți captivi în Federația Rusă a avut loc sub coordonarea Serviciului de Informații și Securitate, instituția având capacitatea de a fi parte la schimbul internațional realizat, și anume: cei 2 ofițeri au fost schimbați cu alte două persoane – o cetățeană a Federației Ruse, Nina Popova, care acționa împotriva statului Republica Moldova, și Alexandru Bălan, cetățean al Republicii Moldova, acuzat de trădare de țară în interesul KGB-ului din Belarus”, se arată în precizările publicate de SIS.

Cu referire la Alexandru Bălan, instituția precizează că după suspendarea din funcție în 2019, fostului adjunct de la SIS i-a fost retras accesul la informații clasificare, care constituie secret de stat.

„Serviciul desfășoară, în mod continuu și sistematic, un ansamblu complex de măsuri operative și analitice orientate spre identificarea, documentarea și contracararea tuturor persoanelor implicate în acțiuni de trădare de patrie. Aceste demersuri sunt realizate prin valorificarea integrată a capabilităților instituționale, în cooperare cu autoritățile competente și partenerii relevanți. Orice manifestare de acest tip este tratată cu maximă fermitate, iar Serviciul acționează consecvent pentru prevenirea, depistarea și sancționarea acestor acțiuni, în scopul protejării securității naționale și al apărării intereselor fundamentale ale statului. La fel, subliniem că procesul de reformă instituțională inițiat în ultimii 4 ani a inclus o revizuire profundă a metodologiilor operative, cu obiectul consolidării mecanismului de protecție a sistemului național de informații. Serviciul continuă să își fortifice capacitățile, cu un accent deosebit pe dezvoltarea resurselor umane și pe protejarea ofițerilor de informații care își desfășoară activitatea în interesul Republicii Moldova”, se mai arată în declarația SIS.

Doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate ai Republicii Moldova au fost eliberați din captivitate într-un schimb internațional. Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a anunțat că inițiativele de pace promovate de Donald Trump încep să producă rezultate concrete în țara noastră și în regiune, inclusiv prin eliberarea unor cetățeni reținuți.

Președinta Maia Sandu a confirmat că cei doi cetățeni moldoveni eliberați din captivitate în Rusia sunt ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Aceștia au fost schimbați, printre alții, pe Alexandru Bălan, fostul vicedirector SIS, condamnat pentru trădare de patrie, care a fost grațiat și lăsat să plece în Belarus.

#Moldova #ofiteri #revenire #Rusia #SIS

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.