Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, 80 de ani, preşedintele Guineei Ecuatoriale, aflat la putere din 1979, a fost reales cu 94,9 la sută din totalul participanţilor la scrutinul din 20 noiembrie 2022. Rezultatele finale au fost anunţate sâmbătă, 26 noiembrie curent, de Comisia Electorală Naţională.

În condițiile în care rata de participare a fost de 98 la sută din populația cu drept de vot, comisia nu a precizat cât la sută din voturi au obţinut ceilalţi candidaţi, Andres Esono Ondo şi Bonaventura Monsuy Asumu. Cert este că Esono Ondo anuța, săptămâna trecută, „o fraudă totală” și preciza ca va face contestație.

Observatorii internaționali acuză că Obiang a trucat alegerile și a făcut foarte puțin pentru a scoate țara din sărăcie, în ciuda bogăției elitelor. Grupurile pentru drepturile omului pretind că și-a reprimat rivalii. Protestele sunt în mare parte interzise, mass-media este puternic controlată, iar adversarii politici sunt adesea arestați și torturați, spun ei.

Victoria la alegerile din 20 noiembrie îi oferă lui Obiang al şaselea mandat la conducerea ţării şi îi consolidează primul loc în ierarhia preşedinţilor cu cei mai mulţi ani la conducerea unei ţări.

Guineea Ecuatorială, micul stat, autoritar, producator de petrol din Africa Centrală, are o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de oameni și a avut doar doi preşedinţi de când şi-a declarat independenţa, în 1968.

Obiang a devenit preşedinte după o lovitură de stat în 1979, atunci fiind înlăturat, condamnat la moarte şi executat unchiul său Francisco Macias Nguema.

În 2019, agențiile de presă au difuzat imagini cu Obiang și Vladimir Putin. Liderul african fusese invitat la Sumitul Rusia-Africa și Forumul Economic de la Soci.

#Guineea Ecuatorială #Teodoro Obiang Nguema

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.