Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, 80 de ani, preşedintele Guineei Ecuatoriale, aflat la putere din 1979, a fost reales cu 94,9 la sută din totalul participanţilor la scrutinul din 20 noiembrie 2022. Rezultatele finale au fost anunţate sâmbătă, 26 noiembrie curent, de Comisia Electorală Naţională.

În condițiile în care rata de participare a fost de 98 la sută din populația cu drept de vot, comisia nu a precizat cât la sută din voturi au obţinut ceilalţi candidaţi, Andres Esono Ondo şi Bonaventura Monsuy Asumu. Cert este că Esono Ondo anuța, săptămâna trecută, „o fraudă totală” și preciza ca va face contestație.

Observatorii internaționali acuză că Obiang a trucat alegerile și a făcut foarte puțin pentru a scoate țara din sărăcie, în ciuda bogăției elitelor. Grupurile pentru drepturile omului pretind că și-a reprimat rivalii. Protestele sunt în mare parte interzise, mass-media este puternic controlată, iar adversarii politici sunt adesea arestați și torturați, spun ei.

Victoria la alegerile din 20 noiembrie îi oferă lui Obiang al şaselea mandat la conducerea ţării şi îi consolidează primul loc în ierarhia preşedinţilor cu cei mai mulţi ani la conducerea unei ţări.

Guineea Ecuatorială, micul stat, autoritar, producator de petrol din Africa Centrală, are o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de oameni și a avut doar doi preşedinţi de când şi-a declarat independenţa, în 1968.

Obiang a devenit preşedinte după o lovitură de stat în 1979, atunci fiind înlăturat, condamnat la moarte şi executat unchiul său Francisco Macias Nguema.

În 2019, agențiile de presă au difuzat imagini cu Obiang și Vladimir Putin. Liderul african fusese invitat la Sumitul Rusia-Africa și Forumul Economic de la Soci.

#Guineea Ecuatorială #Teodoro Obiang Nguema

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.