Cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume este construit în Norvegia, pentru a reduce timpul de călătorie între orașele mari. Proiectul va fi parte a unei autostrăzi de-a lungul zonelor de coastă din Norvegia, scrie antena3.ro.

Tunelul va avea o lungime de 27 de kilometri și cel mai adânc punct al său va fi la 392 de metri sub nivelul mării.

Construcția a început în ianuarie 2018, dar a fost oprită la sfârșitul anului 2019 din cauza depășirilor de costuri preconizate, care au dus la anularea contractelor existente și la o restructurare a proiectului. Lucrările au fost reluate la sfârșitul anului 2021, iar tunelul este acum programat să fie finalizat în 2033, la un cost de aproximativ 2,4 miliarde de dolari.

„Tunelul va îmbunătăți semnificativ conectivitatea de-a lungul coastei de vest a Norvegiei, prin crearea unei legături mai rapide și mai fiabile între regiunile Stavanger și Haugesund”, a declarat Anne Brit Moen, manager de proiect la Skanska, compania multinațională de construcții implicată în realizarea părții de nord a tunelului, care este cea mai adâncă secțiune și are o lungime de 9 kilometri.

Prin înlocuirea actualelor conexiuni de feribot, tunelul denumit Rogfast va reduce timpul de călătorie între Bergen și Stavanger, respectiv al doilea și al patrulea oraș norvegian ca populație, cu aproximativ 40 de minute și va facilita mult naveta zilnică, a adăugat Moen.

Tunelul va fi format din două tuburi separate, fiecare cu două benzi de circulație, proiectate exclusiv pentru traficul rutier și va avea un element de design destul de neobișnuit aproximativ la jumătatea distanței: un sens giratoriu dublu, adânc de 260 de metri, care face legătura cu un tunel de legătură care duce la insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate din Norvegia.

Construirea unui tunel de această lungime sub mare prezintă mai multe provocări tehnologice. Ca majoritatea tunelurilor moderne, pentru a economisi timp, Rogfast este construit concomitent din ambele capete, cu scopul ca cele două echipe de construcție să se întâlnească la mijloc, cu o marjă de eroare de doar 5 centimetri (1,97 inci).

Atingerea acestui nivel de precizie necesită măsurători atente folosind lasere și alte echipamente sofisticate. Un scaner laser rotativ, cu oglindă, măsoară o porțiune de tunel recent excavată, colectând 2 milioane de puncte de date pe secundă pentru a crea un „geamăn digital” al tunelului. Acesta poate fi apoi verificat în raport cu planurile de proiectare pentru a corecta orice inexactități.

Echipamentul de măsurare cu laser este utilizat pentru a se asigura că cele două capete se întâlnesc cu precizie la mijloc.

Marja de 5 centimetri este printre cele mai stricte din lume, dar poate economisi timp, bani, deșeuri și emisii prin evitarea greșelilor.

„Dacă te abați de la aceasta, creezi mult mai mult material care trebuie scos și apoi mult mai mult care trebuie umplut din nou – este vorba de camioane întregi. Deci, nu este doar un factor de risc, ci și un factor financiar.”

Proiectul Rogfast face parte dintr-o modernizare a autostrăzii de coastă E39, un drum de 1.100 de kilometri (684 de mile) care merge de la Trondheim în nord până la Kristiansand în sud. Astăzi, durează 21 de ore pentru a parcurge întreaga lungime a drumului, care include șapte feriboturi. Scopul este de a-l face fără feriboturi prin construirea de tuneluri și poduri, reducând timpul de călătorie la jumătate. Finalizarea nu este așteptată înainte de 2050.

Rogfast este una dintre cele mai ambițioase și solicitante din punct de vedere tehnic componente ale acestui plan, iar construcția nu a fost lipsită de obstacole, potrivit lui Moen.

„Principala provocare de până acum a fost găsirea unor metode de injectare suficient de bune pentru a sigila roca”, a explicat ea. „Suntem acum la 300 de metri sub nivelul mării și am avut deja scurgeri de apă sărată destul de extinse în sistemul de tuneluri. Întrucât coborâm până la 392 de metri, ne concentrăm pe găsirea celor mai bune metode pentru a menține condiții de muncă sigure și eficiente pentru toată lumea.”

Tunelul necesită, de asemenea, măsuri pentru a proteja șoferii de poluarea aerului. Acesta va utiliza un sistem de ventilație longitudinală – care utilizează de obicei ventilatoare cu jet pentru a crea flux de aer – completat de ventilația puțului care se extinde până la Kvitsøy.

„Această combinație este concepută pentru a asigura circulația eficientă a aerului și siguranța pe toată lungimea considerabilă a tunelului”, a spus Moen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cel mai mare din lume #tunel #Norvegia

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.