Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Cel mai lung și mai adânc tunel subacvatic din lume prinde contur. Mașinile vor merge 27 km pe sub mare

14 Dec. 2025, 20:04
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
14 Dec. 2025, 20:04 // În Lume //  Realitatea.md

Cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume este construit în Norvegia, pentru a reduce timpul de călătorie între orașele mari. Proiectul va fi parte a unei autostrăzi de-a lungul zonelor de coastă din Norvegia, scrie antena3.ro.

Tunelul va avea o lungime de 27 de kilometri și cel mai adânc punct al său va fi la 392 de metri sub nivelul mării.

Construcția a început în ianuarie 2018, dar a fost oprită la sfârșitul anului 2019 din cauza depășirilor de costuri preconizate, care au dus la anularea contractelor existente și la o restructurare a proiectului. Lucrările au fost reluate la sfârșitul anului 2021, iar tunelul este acum programat să fie finalizat în 2033, la un cost de aproximativ 2,4 miliarde de dolari.

„Tunelul va îmbunătăți semnificativ conectivitatea de-a lungul coastei de vest a Norvegiei, prin crearea unei legături mai rapide și mai fiabile între regiunile Stavanger și Haugesund”, a declarat Anne Brit Moen, manager de proiect la Skanska, compania multinațională de construcții implicată în realizarea părții de nord a tunelului, care este cea mai adâncă secțiune și are o lungime de 9 kilometri.

Prin înlocuirea actualelor conexiuni de feribot, tunelul denumit Rogfast va reduce timpul de călătorie între Bergen și Stavanger, respectiv al doilea și al patrulea oraș norvegian ca populație, cu aproximativ 40 de minute și va facilita mult naveta zilnică, a adăugat Moen.

Tunelul va fi format din două tuburi separate, fiecare cu două benzi de circulație, proiectate exclusiv pentru traficul rutier și va avea un element de design destul de neobișnuit aproximativ la jumătatea distanței: un sens giratoriu dublu, adânc de 260 de metri, care face legătura cu un tunel de legătură care duce la insula Kvitsøy, cea mai mică municipalitate din Norvegia.

Cum se realizează construcția tunelului Rogfast

Construirea unui tunel de această lungime sub mare prezintă mai multe provocări tehnologice. Ca majoritatea tunelurilor moderne, pentru a economisi timp, Rogfast este construit concomitent din ambele capete, cu scopul ca cele două echipe de construcție să se întâlnească la mijloc, cu o marjă de eroare de doar 5 centimetri (1,97 inci).

Atingerea acestui nivel de precizie necesită măsurători atente folosind lasere și alte echipamente sofisticate. Un scaner laser rotativ, cu oglindă, măsoară o porțiune de tunel recent excavată, colectând 2 milioane de puncte de date pe secundă pentru a crea un „geamăn digital” al tunelului. Acesta poate fi apoi verificat în raport cu planurile de proiectare pentru a corecta orice inexactități.

Echipamentul de măsurare cu laser este utilizat pentru a se asigura că cele două capete se întâlnesc cu precizie la mijloc.

Marja de 5 centimetri este printre cele mai stricte din lume, dar poate economisi timp, bani, deșeuri și emisii prin evitarea greșelilor.

„Dacă te abați de la aceasta, creezi mult mai mult material care trebuie scos și apoi mult mai mult care trebuie umplut din nou – este vorba de camioane întregi. Deci, nu este doar un factor de risc, ci și un factor financiar.”

Unul dintre cele mai ambițioase construcții rutiere

Proiectul Rogfast face parte dintr-o modernizare a autostrăzii de coastă E39, un drum de 1.100 de kilometri (684 de mile) care merge de la Trondheim în nord până la Kristiansand în sud. Astăzi, durează 21 de ore pentru a parcurge întreaga lungime a drumului, care include șapte feriboturi. Scopul este de a-l face fără feriboturi prin construirea de tuneluri și poduri, reducând timpul de călătorie la jumătate. Finalizarea nu este așteptată înainte de 2050.

Rogfast este una dintre cele mai ambițioase și solicitante din punct de vedere tehnic componente ale acestui plan, iar construcția nu a fost lipsită de obstacole, potrivit lui Moen.

„Principala provocare de până acum a fost găsirea unor metode de injectare suficient de bune pentru a sigila roca”, a explicat ea. „Suntem acum la 300 de metri sub nivelul mării și am avut deja scurgeri de apă sărată destul de extinse în sistemul de tuneluri. Întrucât coborâm până la 392 de metri, ne concentrăm pe găsirea celor mai bune metode pentru a menține condiții de muncă sigure și eficiente pentru toată lumea.”

Tunelul necesită, de asemenea, măsuri pentru a proteja șoferii de poluarea aerului. Acesta va utiliza un sistem de ventilație longitudinală – care utilizează de obicei ventilatoare cu jet pentru a crea flux de aer – completat de ventilația puțului care se extinde până la Kvitsøy.

„Această combinație este concepută pentru a asigura circulația eficientă a aerului și siguranța pe toată lungimea considerabilă a tunelului”, a spus Moen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!