În sezonul rece, organismul funcționează diferit, iar obiceiurile alimentare ar trebui adaptate în consecință. Specialiștii atrag atenția că ora la care luăm ultima masă a zilei are un impact direct asupra somnului, digestiei și stării generale de bine.

Dispoziția emoțională joacă, la rândul ei, un rol important în acest echilibru.Odată cu scurtarea zilelor și instalarea întunericului mai devreme, corpul nostru este programat să încetinească ritmul. Cu toate acestea, mulți oameni continuă să ia cina târziu, deseori în fața ecranelor, consumând alimente grele sau porții consistente. Acest obicei poate perturba procesele naturale ale organismului, mai ales iarna, când lipsa luminii și frigul pot influența negativ atât somnul, cât și starea psihică.

Mutarea cinei cu una sau două ore mai devreme este una dintre cele mai simple și eficiente schimbări de rutină. Potrivit specialiștilor, această ajustare ajută digestia, sprijină reglarea secreției de melatonină și contribuie la un somn mai profund și mai odihnitor. În timp, efectele se reflectă și într-un nivel mai bun de energie pe parcursul zilei.

Dacă mâncăm târziu, transmitem corpului semnale contradictorii, obligându-l să digere exact în perioada în care ar trebui să se pregătească pentru odihnă.

Specialiștii recomandă ca ultima masă a zilei să fie luată, ideal, înainte de ora 19:00. De asemenea, cina ar trebui să fie ușoară, bazată pe proteine ușor digerabile, legume gătite și o cantitate moderată de carbohidrați complecși. Dulciurile și alcoolul sunt de evitat seara, deoarece pot îngreuna digestia și afecta calitatea somnului.

O cină timpurie contribuie la menținerea glicemiei în limite normale, sprijină metabolismul și reduce riscul de balonare sau reflux gastric. Studiile arată că mesele luate între orele 18:00 și 19:00 favorizează stabilitatea hormonală și un somn mai bun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru cei care obișnuiesc să mănânce târziu, schimbarea poate fi făcută treptat. Ajustarea orei cinei cu 10–15 minute mai devreme, la fiecare câteva zile, permite organismului să se adapteze fără disconfort. O gustare nutritivă în a doua parte a zilei — precum un iaurt bogat în proteine, câteva nuci sau un măr cu unt de arahide — poate preveni senzația de foame excesivă seara și ajută la menținerea unui aport alimentar echilibrat.

#cină timpurie #somn mai bun

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.