Probabil că ești deja familiarizat cu dinozaurii erbivori, celebri pentru gâturile și cozile lungi. Animale precum Brachiosaurus, Apatosaurus și Diplodocus au reprezentat un standard într-o perioadă în care oamenii nu erau în „cărți”.

Cu creiere mici și corpuri uriașe, acești dinozauri au fost condamnați la dispariție. Dar descoperirile recente au rescris complet povestea dinozaurilor. Conform oamenilor de știință, aceste animale nu numai că erau mari, dar se descurcau bine și în mijlocul dinozaurilor din alte subspecii, până când un asteroid a lovit Pământul și a pus capăt epocii lor.

Secretul succesului biologic remarcabil al titanosaurilor poate fi modul în care au unit cele mai bune caracteristici ale reptilelor și mamiferelor pentru a forma un mod de viață unic. Începând acum aproximativ 200 de milioane de ani, supercontinentul Pangea a început să se despartă și să se deplaseze.

În următorii 75 până la 80 de milioane de ani, continentele s-au separat treptat, iar dinozaurii s-au deplasat împreună cu schimbările formațiunilor.

Au existat aproape 100 de specii de titanosauri, reprezentând mai mult de 30% din dinozaurii săuropode cunoscuți. Acestea variau foarte mult în mărime. De la cele mai mari săuropode cunoscute vreodată, inclusiv Argentinosaurus, Patagotitan și Futalognkosaurus, ale căror greutăți depășeau 60 de tone și erau mai mari decât un camion, până la cele mai mici săuropode cunoscute, inclusiv Rinconsaurus, Saltasaurus și Magyarosaurus, care aveau doar aproximativ 6 tone și erau de dimensiunea unui elefant african.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca multe alte reptile, dar și dinozauri, titanosaurii își începeau viața comparativ mici, eclozând din ouă nu mai mari decât un grapefruit. Cele mai bune date despre cuiburi și ouă de titanosaure provin de la un sit din Argentina numit Auca Mahuevo, cu roci expuse în vârstă de 75 de milioane de ani.

Situl conține sute de cuiburi fosilizate conținând mii de ouă, unele dintre ele fiind atât de bine conservate încât oamenii de știință au recuperat bucăți de piele de la embrioni antici. Numărul mare de cuiburi găsite împreună, în straturi geologice multiple, sugerează că titanosaurii s-au întors repetat la acest sit pentru a-și depune ouăle.

Cuiburile sunt atât de apropiate unul de celălalt, încât este puțin probabil ca un titanosaur adult să fi putut să se miște liber prin zona de cuibărit.

Un pui de titanosaur ar fi fost de aproximativ 30 de centimetri înălțime, 1 metru lungime și 2,5-5 kilograme în greutate. Dovezi recente de la un sit din Madagascar sugerează că acești titanosauri mici s-au născut pregătiți pentru luptă.

#animal #dinozaur #Terra

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.