Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Cel mai mare zăcământ de gaze din Europa a fost închis definitiv. Localnicii se tem de cutremure

17 Apr. 2024, 18:18
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
17 Apr. 2024, 18:18 // Economie //  Elena Putregai

Țările de Jos au decis să închidă definitiv, robinetul la zăcământul de gaze Groningen, cel mai mare din Europa, a cărui exploatare a fost la originea mai multor seisme în ultimele decenii.

Producţia de gaze în regim normal la Groningen a fost oprită în luna octombrie 2023, după mai mulţi ani de reducere a activităţilor de extracţie de gaze din cauza activităţii seismice. Însă din cauza valului de frig din ultimele luni, a fost permisă o reluare limitată a producţiei de gaze, dar cu toate acestea guvernul a propus o lege care va închide, definitiv, robinetul la Groningen începând cu 1 octombrie 2024. Senatul a aprobat marţi seara această lege.

„Guvernul a dorit astfel să aducă mai multă claritate şi certitudine cu privire la oprirea definitivă a extracţiei de gaze”, a precizat camera superioară într-un comunicat publicat marţi seara, 16 aprilie curent.

Zăcământul de la Groningen era exploatat din 1963, însă în ultimii 20 de ani populaţia din zona a suferit de pe urma seismelor de magnitudine redusă dar de mică adâncime, create de pungile de aer create de extracţia gazelor, care au provocat numeroase pagube.

„O datorie de onoare a fost plătită populaţiei din Groningen, în primul rând prin accelerarea consolidării clădirilor şi acoperirea pagubelor”, a declarat Senatul.

În schimb, criticii deciziei şi-au exprimat îngrijorările cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze în Ţările de Jos, mai ales ţinând cont de incertitudinile create de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Zăcământul de gaze Groningen este operat de compania de gaze NAM, un joint venture între Shell şi ExxonMobil. Se estimează că de la debutul producţiei şi până în prezent, zăcământul de gaze Groningen a adus 363 miliarde de euro la Trezoreria statului şi profituri de aproximativ 66 miliarde de euro pentru Shell şi Exxon.

Inițial, Olanda a decis să închidă complet producția la câmpul gazeifer Groningen, cel mai mare din Europa, de la 1 octombrie 2023, rezervele de gaze naturale care rămân în subteran putând fi extrase doar în condiții extraordinare, de maximă urgență.

Deja, producția se derula la cote minime de câțiva ani de teama riscurilor seismice generate de operațiunile de foraj și extracție a gazelor naturale.

Localnicii suferă de anxietate după un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter, care a avut loc în 2018. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune în ultimii cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!