O toxină vegetală care există de zeci de ani, în trestia de zahăr, poate deveni cel mai puternic antibiotic din lume, potrivit unui nou studiu.

Antibioticul, numit albicidină, este produs de agentul patogen bacterian ce provoacă „arderea” frunzelor trestiei de zahăr – Xanthomonas albilineans. După mai multe cercetări, concluzia la care au ajuns cercetătorii este că albicidina ar fi folosită de agentul patogen pentru a ataca planta – trestia de zahăr, în acest caz particular.

Se știe de ceva timp că albicidina este foarte eficientă în uciderea bacteriilor, inclusiv E. coli și S. aureus. Aceste superbacterii, renumite pentru rezistența lor crescândă la antibioticele existente, au determinat o nevoie vitală de noi medicamente eficiente, scrie sciencedaily.com.

În ciuda potențialului său antibiotic și a toxicității scăzute în experimentele preclinice, dezvoltarea farmaceutică a albicidinei a fost împiedicată. Asta pentru că oamenii de știință nu au identificat foarte bine mecanismul prin care acționează. Grupurile de cercetare reunite din Germania, Anglia și Polonia lucrează acum pentru a obține, prin progresele din microscopia creio-electronică, o primă „formă” a albicidinei legate de girasă.

Cum funcționează albicidina

„Se pare că, prin natura interacțiunii, albicidina vizează o parte cu adevărat esențială a enzimei și este greu pentru bacterii să dezvolte rezistență la aceasta. Acum, că avem o înțelegere structurală, putem căuta în continuare și să facem mai multe modificări la albicidină pentru a-și îmbunătăți eficacitatea și proprietățile farmacologice”, a declarat profesorul Dmitry Ghilarov de la Centrul John Innes, din Norwich, UK.

În testele cu diverse formule ale antibioticului nou sintetizat chimic, rezultatele au fost eficiente împotriva unora dintre cele mai periculoase infecții bacteriene dobândite în spital, inclusiv Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa și Salmonella typhimurium.

„Molecula există de zeci de ani. Credem că albicidina este unul dintre cei mai interesanți candidați la antibiotice noi din ultimii ani. Are o eficacitate extrem de ridicată în concentrații mici și este foarte puternic împotriva bacteriilor patogene, chiar și a celor rezistente la antibioticele utilizate pe scară largă, cum ar fi fluorochinolonele”, a mai spus Ghilarov.

Sunt necesare studii clinice pe oameni

Următorul pas pentru această cercetare este ca academicienii și farmaciștii să caute finanțare pentru a duce cercetarea înainte la studiile clinice pe oameni. Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unei noi clase de antibiotice necesare urgent în fața unei amenințări globale a infecțiilor cu rezistență la antimicrobiene.

Agenții patogeni multi-rezistenți, cum ar fi Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa și Salmonella typhimurium, prezintă o povară periculoasă în domeniul sănătății, exacerbată de pandemia COVID-19.

Infecțiile cu agenți patogeni rezistenți sunt o cauză principală de deces în unitățile de terapie intensivă din spitale. Agenții patogeni gram-negativi rezistenți la medicamente au provocat 50.000 de decese în 2019. Și în pofida unor noi medicamente necesare urgent pentru a combate această amenințare, prin programele de descoperire a medicamentelor nu au fost produse noi clase de antibiotice de câteva decenii, se arată în revista de specialitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antibiotic #oameni de stiinta #plantă

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.