Încă din 2009, Bitcoin a fost una din cele mai controversate monede virtuale, la fel ca și celelalte monede care au urmat după. Deși criticat pe scară largă pentru volatilitatea sa, Bitcoin este văzut de unii, în special în lumea în curs de dezvoltare, ca un mecanism sigur în timpul furtunilor economice. Dar, pe măsură ce mai mulți oameni apelează la criptomonede, fie ca o investiție, fie ca un colac de salvare, toate aceste chestiuni au determinat anumite țări să ia o serie de restricții privind utilizarea lor, scrie Bani.md.

Statutul juridic al Bitcoin și al altor monede alternative variază substanțial de la o țară la alta, în timp ce, în unele, relația fie urmează să fie definită corespunzător sau se schimbă constant. Majoritatea țărilor permit plățile cu Bitcoin, în timp ce altele au impus limite asupra modului în care Bitcoin poate fi utilizat, băncile interzicând clienților săi să facă tranzacții cu criptomonede. Iată statele în care se întâmplă acest lucru:

Algeria

În prezent, în Algeria este interzisă utilizarea criptomonedelor, în urma adoptării unei legi care datează încă din 2018, prin care este ilegală cumpărarea, vânzarea, utilizarea sau deținerea de monede virtuale.

Bolivia

În Bolivia există o interdicție completă de utilizare a Bitcoin, încă din 2014. Banca Centrală Boliviană a emis o rezoluție care interzice Bitcoin și orice altă monedă care nu este reglementată de o țară sau de o zonă economică.

China

China a reprimat în forță utilizarea criptomonedelor în interiorul țării, după ce în prima jumătate din 2021, Bitcoin a cunoscut creșteri uriașe. Oficialii chinezi au lansat în repetate rânduri avertismente oamenilor săi să rămână departe de piața activelor digitale și au restricționat puternic activitățile de minat din țară, precum și schimburile valutare din China și din străinătate.

Pe 27 august, Yin Youping, directorul adjunct al Biroului pentru protecția drepturilor consumatorilor financiari ai Băncii Populare din China (PboC), a transmis că aceste cryptomonede sunt active speculative și a avertizat oamenii să „își protejeze buzunarele”.

Eforturile de a submina Bitcoin (o monedă descentralizată în afara controlului guvernelor și instituțiilor) sunt văzute în mare măsură ca o încercare a autorităților chineze de a-și impune propria lor monedă electronică.

PBoC încearcă să fie una dintre primele bănci centrale majore din lume care își lansează propria monedă digitală și, astfel, ar putea monitoriza mai atent tranzacțiile oamenilor săi.

Columbia

În Columbia, instituțiilor financiare nu li se permite să faciliteze tranzacțiile Bitcoin. Agenția guvernamentată Superintendencia Financiera a avertizat instituțiile financiare în 2014 că este posibil să nu „protejeze, să investească, să intermedieze sau să gestioneze operațiuni cu bani virtuali”.

Egipt

În Egipt, principalul organism consultativ islamic al țării, a emis un decret religios în 2018, clasificând tranzacțiile Bitcoin drept „haram”, adică ceva interzis de legea islamică. Deși nu erau obligatorii, legile bancare ale Egiptului au fost înăsprite în septembrie 2020 pentru a împiedica tranzacționarea sau promovarea de criptomonede fără o licență a Băncii Centrale.

Indonezia

Banca Centrală din Indonezia a emis reglementări care interzic utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, ca mijloc de plată de la 1 ianuarie 2018.

Iran

Iranul are o relație complexă cu Bitcoinul. În loc să se sustragă de la posibile consecințe financiare nefaste, țara a apelat, în schimb la practica profitabilă a mineritului Bitcoin pentru a finanța importurile.

În timp ce Banca Centrală interzice tranzacționarea criptomonedelor din străinătate, a încurajat tranzacționarea Bitcoin în interiorul țarii, oferind chiar stimulente.

Aproximativ 4,5 la sută din tranzacționarea mondială de Bitcoin are loc în Iran, care, potrivit companiei Elliptic, ar putea reprezenta venituri de peste 1 miliard de dolari (843 milioane de euro). Pentru ca industria crypto să înflorească, Iranul a oferit celor care minează în mod autorizat energie ieftină, cu o condiție clară: toate criptomonedele minate să fie vândute Băncii Centrale.

Cu toate acestea, tranzacționarea fără licență „scurge” în fiecare zi mai mult de 2 GW din rețeaua națională, provocând lipsuri de energie electrică. În acest scop, autoritățile iraniene au emis o interdicție de patru luni pentru mineritul Bitcoin, ce este valabilă până pe 22 septembrie 2021.

Nepal

Banca Rastra din Nepal a declarat Bitcoin ca fiind o monedă ilegală din august 2017.

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este singura țară europeană care are până acum o interdicție oficială asupra criptomonedelor, precum Bitcoin sau Ethereum.

Rusia

În timp ce criptomoneda nu este interzisă în Rusia, există un conflict în curs de desfășurare împotriva utilizării sale.

Rusia a adoptat primele sale legi pentru reglementarea criptomonedelor în iulie 2020, care a desemnat pentru prima dată criptomoneda drept proprietate supusă impozitării. Legea, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 interzice și funcționarilor publici ruși să dețină active criptografice.

Președintele rus, Vladimir Puțin, a legat în mod repetat criptomoneda de activitatea infracțională, solicitând o atenție sporită în special tranzacțiilor transfrontaliere cu criptomonede.

În iulie, procurorul general a anunțat o nouă propunere de legislație care să permită polițiștilor confiscarea criptomonedelor care sunt considerate ca fiind obținute ilegal, fiind asemănate chiar cu luare de mită.

Turcia

Turcii s-au orientat către criptomonede pe măsură ce lira turcească a căzut în valoare, al care se adaugă o inflație ce a atins un nivel maxim în aprilie. La 16 aprilie 2021, Banca Centrală a Republicii Turcia a emis un regulament care interzice utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, direct sau indirect, pentru a plăti bunuri și servicii.

Vietnam

Banca de Stat din Vietnam a declarat că emiterea, furnizarea și utilizarea Bitcoin și a altor criptomonede sunt ilegale ca mijloc de plată și sunt supuse pedepsei amenzilor de la 150 milioane dong vietnamezi (echivalentul 5.600 de euro) la 200 milioane dong (7.445 de euro).

Cu toate acestea, guvernul nu interzice tranzacționarea Bitcoin sau deținerea acestora ca active.

#bitcoin #ilegal

Meta Platforms pregătește cele mai ample schimbări de până acum pentru utilizatorii adolescenți ai platformelor sale, în urma acordului încheiat cu autoritățile americane în procesul privind dependența tinerilor de rețelele sociale. În cadrul înțelegerii, compania ar putea face plăți de până la 17 miliarde de dolari și va trebui să introducă reguli mai stricte pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit Observatornews.ro.

Acordul, încheiat pe 26 august cu peste 40 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii, obligă Meta să aducă o serie de modificări aplicațiilor sale și să implementeze sisteme mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor.

„Este cea mai mare sumă plătită vreodată într-un caz de acest tip”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care a condus procesul.

Meta, care a obţinut venituri de 201 miliarde de dolari în anul 2025, va trebui să modifice semnificativ modul în care adolescenţii folosesc platformele sale.

Limită de două ore pe zi şi blocarea aplicaţiilor în timpul nopţii

Printre cele mai importante schimbări se află introducerea implicită a unei limite de două ore pe zi pentru utilizarea aplicaţiilor Meta de către adolescenţi. Platformele vor fi blocate pentru aceştia între miezul nopţii şi ora 6:00, iar notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de şcoală.

Totodată, numărul de aprecieri va fi ascuns, filtrele cosmetice vor fi dezactivate, iar adolescenţii vor putea controla redarea automată a videoclipurilor. Aceştia vor putea opta pentru un flux de conţinut care nu este controlat de algoritm, potrivit sursei citate.

Meta intenţionează să introducă multe dintre aceste măsuri de protecţie în următoarele şase luni. Mai dificilă va fi implementarea noilor sisteme de verificare a vârstei, pentru care compania estimează că va avea nevoie de până la un an.

Meta încearcă să-i identifice pe copiii care mint în privinţa vârstei

Una dintre principalele probleme este identificarea utilizatorilor sub 13 ani şi a adolescenţilor care declară o vârstă falsă. Meta dezvoltă un nou model de predicţie care va analiza informaţii precum persoanele cu care un utilizator este conectat, conturile pe care le urmăreşte, cine îl urmăreşte şi inclusiv mesajele de ”La mulţi ani” primite.

Compania încearcă astfel să stabilească dacă un utilizator are sub 13 ani sau se încadrează în categoria 13-17 ani.

Verificarea vârstei este însă dificilă, în special în absenţa recunoaşterii faciale, tehnologie pe care Meta nu o utilizează în acest scop. Problema a provocat inclusiv dispute între Meta şi proprietarii magazinelor de aplicaţii Apple şi Google privind cine ar trebui să fie responsabil pentru verificarea vârstei.

Meta lucrează deja la tehnologii similare în Australia, unde legislaţia interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, însă adolescenţii au găsit metode de a ocoli restricţiile.

Meta cere TikTok şi YouTube să introducă restricţii similare

După ani în care a respins acuzaţiile potrivit cărora produsele sale ar avea efecte negative asupra copiilor, Meta încearcă acum să se poziţioneze în fruntea schimbărilor privind protecţia minorilor şi le cere rivalilor să adopte măsuri similare.

Din acordul total de 17 miliarde de dolari, 5,3 miliarde de dolari vor fi plătite de Meta numai dacă TikTok şi YouTube acceptă să achite aceeaşi sumă şi introduc implicit limite de utilizare de o oră pe zi. Meta s-a angajat să adopte la rândul său această limită dacă rivalii procedează astfel.

TikTok şi YouTube nu au răspuns solicitării Meta şi nici cererilor de comentarii ale CNBC. Acordul este însă mult sub cele 200 de miliarde de dolari solicitate iniţial de procurorii generali ai statelor.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, care nu a participat la acord şi continuă separat procesul împotriva Meta, critică faptul că unele dintre angajamentele companiei sunt valabile doar cinci ani, iar altele zece ani.

„Protecţia copiilor nu este un obiectiv temporar, pe termen scurt. Aceste schimbări trebuie să fie permanente”, a declarat Uthmeier.

Adolescenţii aduc sub 1% din veniturile Meta, dar sunt importanţi pe termen lung

Meta susţine că adolescenţii generează mai puţin de 1% din veniturile companiei, iar datele eMarketer arată că aceştia petrec mai puţin timp pe Instagram şi Facebook decât pe TikTok şi YouTube.

Noile restricţii ar putea însă determina o parte dintre adolescenţi să migreze către platforme cu mai puţine limitări, afectând capacitatea Meta de a-i păstra ca utilizatori atunci când devin adulţi, categorie mult mai valoroasă din perspectiva veniturilor din publicitate.

„Copiii sunt extrem de valoroşi pentru Meta”, a declarat Kelly Stonelake, fost director al companiei şi în prezent activistă pentru siguranţa copiilor.

Potrivit acesteia, limitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să menţină tinerii implicaţi ar putea afecta semnificativ strategia actuală a Meta.