Cele mai bune practici implementate de autoritățile publice locale din Moldova în 2019 și 2020 au fost premiate pe 21 decembrie în cadrul unei ceremonii naționale. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice locale, care este implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.

„Sute de comunități ne fac mândri prin ceea ca reușesc, prin ceea cum se dezvoltă în continuare. Realizările comunităților locale din Republica Moldova ne inspiră şi ne fac să sperăm la o țară mai europeană, mai prosperă şi mai frumoasă”, a menționat directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în deschiderea Ceremoniei Naționale de Premiere a celor mai bune practici.

Scopul Programului Bunelor Practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.

„Scopul nostru comun este să construim comunități locale puternice și din acest motiv, considerăm că este deosebit de important să învățăm din bunele practici, să nu se piardă ideile valoroase și să continuăm să le cunoaștem, recunoaștem și aplicăm”, este de părere Ana-Maria Veverița, coordonatoarea Programului Bunelor Practici.

La rândul său, Daniel Popescu, șeful Departamentului Guvernare democratică, Consiliul Europei a menționat importanța preluării practicilor bune.

„Mă bucur că aceste practici sunt sărbătorite, dar cel mai important este nu doar să-i felicităm pe câștigători, dar și să învățăm de la ei. A învăța din bunele practici este cea mai bună practică de învățare. Sunt peste tot, mai ales în Republica Moldova primari și colectivități care inovează, care aduc soluții noi la probleme comune pentru a îmbunătăți viața cetățenilor”.

Pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020.

„Programul Bunelor Practici este un exemplu bun, demn de urmat și de replicat. Acest program descoperă foarte multe inițiative; descoperă oameni care, prin sacrificiu și dedicație aduc schimbări în comunitățile locale și servicii mai bune pentru cetățeni. Tot respectul, toată recunoștința și prețuirea pentru stimații colegi și cei implicați în dezvoltarea locală”, a susținut președintele CALM, Tatiana Badan.

Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

În cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici în administrația publică locală au fost decernate 11 certificate de participare, nouă mențiuni, nouă premii de gradul III, șapte premii de gradul doi, șapte premii de gradul I și trei premii speciale pentru cele mai bune practici implementate de administrațiile locale în perioada 2019-2020. Autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee, diplome și suprize din partea partenerilor Programului Bunelor Practici.

Astfel, au fost acordate următoarele premii:

Secțiunea: Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă

Premiul I – Primăria satului Gaidar (r-nul Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia) pentru crearea paginii oficiale www.gaidar.md. Pagina include informații despre localitate, deciziile locale, achiziții publice, servicii publice prestate, și alte date utile. Site-ul este disponibil în limbile română, rusă, engleză și turcă și include de asemenea o versiune pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Premiul II – Primăria satului Vadul lui Isac (raionul Cahul) pentru asigurarea unei guvernări locale transparente prin intermediul proiectului „Ești informat, ești puternic”

Premiul III – Primăria satului Ciuciulea (raionul Glodeni) pentru proiectul „Servicii Informaționale Transparente și Eficiente (SITE) în satul Ciuciulea”

Secțiunea: Dezvoltare locală prin implicare comunitară

Premii speciale – Primăria satului Izbiște din raionul Criuleni, Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” și Grupul de Acțiune Locală „Bazinul Lacului Ghidighici”

Premiul I – Primăria satului Sireți din raionul Strășeni pentru implicarea activă a comunității la dezvoltarea durabilă a satului și Primăria municipiului Ungheni pentru hackantonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine”

Premiul II – Primăria orașului Cornești din raionul Ungheni pentru mai multe inițiative frumoase realizate în comunitate cu suportul cetățenilor – Aleea tineretului, mini-piața și proiectul „Cu mult dor lângă izvor” și; Primăria satului Filipeni (r-nul Leova) pentru achiziționarea unui tractor multifuncțional

Premiul III – Primăria satului Bravicea (r-nul Călărași) pentru crearea unei săli de fitness pentru cei trei mii de locuitori și a unui serviciu de pompieri voluntari; Primăria comunei Ciuciuieni din raionul Sîngerei pentru amenajarea unui sector de trotuar în parcul din sat; Primăria satului Logănești din raionul Hîncești pentru amenajarea unei cișmele publice care asigură toți locuitorii satului cu apă potabilă

Secțiunea: Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate

Premiul I – Primăria satului Feștelița (r-nul Ștefan Vodă) pentru Centrul de Excelență în Eficiența Energetică și; Primăria orașului Leova pentru sporirea eficienței energetice a Liceului Teoretic „Constantin Spătaru”, unde învață peste 650 de elevi

Premiul II – Primăria orașului Cantemir pentru reabilitarea termică a clădirilor educaționale și; Primăria comunei Telița din raionul Anenii Noi pentru modernizarea energetică a instituțiilor publice din localitate

Premiul III – Primăria municipiului Comrat pentru eficiența energetică a celei mai mari grădinițe din Găgăuzia, unde învață peste 350 de copii; și Primăria comunei Cîrnățenii Noi (raionul Căușeni) pentru construcția sistemului de iluminat public

Secțiunea: Tradiții autentice acasă

Premiul I – Primăria satului Budești (mun. Chișinău) pentru traseul turistic „În vacanță la Budești!” și Primăria satului Selemet din raionul Cimișlia pentru revitalizarea a peste 40 de fântâni și promovarea tradițiilor autentice în localitate

Premiul II – Primăria comunei Ghindești (r-nul Florești) pentru festivalul inedit „La bășcuțele din Țîra”; și Primăria comunei Rogojeni (r-nul Șoldănești) pentru că a reușit să restaureze o bașcă autentică din localitate, datată din secolul 18-lea, care va deveni muzeu al satului

Premiul III – Primăria comunei Mănoilești (r-nul Ungheni) pentru amenajarea unei biblioteci în aer liber; Primăria comunei Sipoteni (r-nul Călărași) pentru crearea unui traseu turistic care leagă raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni și Strășeni; și Primăria satului Țarigrad din raionul Drochia pentru festivalul „GurmanIA”

Istoriile de succes ale autorităților publice locale din Moldova le puteți descoperi și în Antologia celor mai bune practici ale autorităților publice locale din Republica Moldova (ediția 2021).

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.

#administrația publică locală #Consiliul Europei #Programul Bunelor Practici

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.