Cele mai bune practici implementate de autoritățile publice locale din Moldova în 2019 și 2020 au fost premiate pe 21 decembrie în cadrul unei ceremonii naționale. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice locale, care este implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.

„Sute de comunități ne fac mândri prin ceea ca reușesc, prin ceea cum se dezvoltă în continuare. Realizările comunităților locale din Republica Moldova ne inspiră şi ne fac să sperăm la o țară mai europeană, mai prosperă şi mai frumoasă”, a menționat directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în deschiderea Ceremoniei Naționale de Premiere a celor mai bune practici.

Scopul Programului Bunelor Practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.

„Scopul nostru comun este să construim comunități locale puternice și din acest motiv, considerăm că este deosebit de important să învățăm din bunele practici, să nu se piardă ideile valoroase și să continuăm să le cunoaștem, recunoaștem și aplicăm”, este de părere Ana-Maria Veverița, coordonatoarea Programului Bunelor Practici.

La rândul său, Daniel Popescu, șeful Departamentului Guvernare democratică, Consiliul Europei a menționat importanța preluării practicilor bune.

„Mă bucur că aceste practici sunt sărbătorite, dar cel mai important este nu doar să-i felicităm pe câștigători, dar și să învățăm de la ei. A învăța din bunele practici este cea mai bună practică de învățare. Sunt peste tot, mai ales în Republica Moldova primari și colectivități care inovează, care aduc soluții noi la probleme comune pentru a îmbunătăți viața cetățenilor”.

Pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020.

„Programul Bunelor Practici este un exemplu bun, demn de urmat și de replicat. Acest program descoperă foarte multe inițiative; descoperă oameni care, prin sacrificiu și dedicație aduc schimbări în comunitățile locale și servicii mai bune pentru cetățeni. Tot respectul, toată recunoștința și prețuirea pentru stimații colegi și cei implicați în dezvoltarea locală”, a susținut președintele CALM, Tatiana Badan.

Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.

În cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici în administrația publică locală au fost decernate 11 certificate de participare, nouă mențiuni, nouă premii de gradul III, șapte premii de gradul doi, șapte premii de gradul I și trei premii speciale pentru cele mai bune practici implementate de administrațiile locale în perioada 2019-2020. Autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee, diplome și suprize din partea partenerilor Programului Bunelor Practici.

Astfel, au fost acordate următoarele premii:

Secțiunea: Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă

Premiul I – Primăria satului Gaidar (r-nul Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia) pentru crearea paginii oficiale www.gaidar.md. Pagina include informații despre localitate, deciziile locale, achiziții publice, servicii publice prestate, și alte date utile. Site-ul este disponibil în limbile română, rusă, engleză și turcă și include de asemenea o versiune pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Premiul II – Primăria satului Vadul lui Isac (raionul Cahul) pentru asigurarea unei guvernări locale transparente prin intermediul proiectului „Ești informat, ești puternic”

Premiul III – Primăria satului Ciuciulea (raionul Glodeni) pentru proiectul „Servicii Informaționale Transparente și Eficiente (SITE) în satul Ciuciulea”

Secțiunea: Dezvoltare locală prin implicare comunitară

Premii speciale – Primăria satului Izbiște din raionul Criuleni, Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” și Grupul de Acțiune Locală „Bazinul Lacului Ghidighici”

Premiul I – Primăria satului Sireți din raionul Strășeni pentru implicarea activă a comunității la dezvoltarea durabilă a satului și Primăria municipiului Ungheni pentru hackantonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine”

Premiul II – Primăria orașului Cornești din raionul Ungheni pentru mai multe inițiative frumoase realizate în comunitate cu suportul cetățenilor – Aleea tineretului, mini-piața și proiectul „Cu mult dor lângă izvor” și; Primăria satului Filipeni (r-nul Leova) pentru achiziționarea unui tractor multifuncțional

Premiul III – Primăria satului Bravicea (r-nul Călărași) pentru crearea unei săli de fitness pentru cei trei mii de locuitori și a unui serviciu de pompieri voluntari; Primăria comunei Ciuciuieni din raionul Sîngerei pentru amenajarea unui sector de trotuar în parcul din sat; Primăria satului Logănești din raionul Hîncești pentru amenajarea unei cișmele publice care asigură toți locuitorii satului cu apă potabilă

Secțiunea: Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate

Premiul I – Primăria satului Feștelița (r-nul Ștefan Vodă) pentru Centrul de Excelență în Eficiența Energetică și; Primăria orașului Leova pentru sporirea eficienței energetice a Liceului Teoretic „Constantin Spătaru”, unde învață peste 650 de elevi

Premiul II – Primăria orașului Cantemir pentru reabilitarea termică a clădirilor educaționale și; Primăria comunei Telița din raionul Anenii Noi pentru modernizarea energetică a instituțiilor publice din localitate

Premiul III – Primăria municipiului Comrat pentru eficiența energetică a celei mai mari grădinițe din Găgăuzia, unde învață peste 350 de copii; și Primăria comunei Cîrnățenii Noi (raionul Căușeni) pentru construcția sistemului de iluminat public

Secțiunea: Tradiții autentice acasă

Premiul I – Primăria satului Budești (mun. Chișinău) pentru traseul turistic „În vacanță la Budești!” și Primăria satului Selemet din raionul Cimișlia pentru revitalizarea a peste 40 de fântâni și promovarea tradițiilor autentice în localitate

Premiul II – Primăria comunei Ghindești (r-nul Florești) pentru festivalul inedit „La bășcuțele din Țîra”; și Primăria comunei Rogojeni (r-nul Șoldănești) pentru că a reușit să restaureze o bașcă autentică din localitate, datată din secolul 18-lea, care va deveni muzeu al satului

Premiul III – Primăria comunei Mănoilești (r-nul Ungheni) pentru amenajarea unei biblioteci în aer liber; Primăria comunei Sipoteni (r-nul Călărași) pentru crearea unui traseu turistic care leagă raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni și Strășeni; și Primăria satului Țarigrad din raionul Drochia pentru festivalul „GurmanIA”

Istoriile de succes ale autorităților publice locale din Moldova le puteți descoperi și în Antologia celor mai bune practici ale autorităților publice locale din Republica Moldova (ediția 2021).

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.

#administrația publică locală #Consiliul Europei #Programul Bunelor Practici

O eroare software produsă într-o fracțiune de secundă a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale traficului aerian din Marea Britanie. Defecțiunea unui sistem al serviciului britanic de control al traficului aerian NATS a dus la o întrerupere de aproximativ șase ore, peste 2.000 de zboruri anulate și sute de mii de pasageri afectați, informează adevărul.ro.

Potrivit raportului preliminar publicat de NATS, problema a apărut pentru prima dată la ora 10:00, însă incidentul major nu a fost declarat decât două ore și jumătate mai târziu, după ce defecțiunea a reapărut, notează The Guardian.

Problema a fost identificată inițial la 10:02, când inginerii au fost anunțați că legătura dintre sistemul național de gestionare a spațiului aerian și sistemul de control al zonei Londrei fusese întreruptă.

La 10:06, inginerii au constatat că sistemul părea să fi revenit la normal și că nu exista un impact operațional evident. Verificările au continuat însă.

Raportul NATS indică drept cauză o defecțiune software veche și necunoscută până atunci, combinată cu o succesiune foarte specifică de evenimente care au avut loc simultan.

Problema a apărut în momentul în care sistemul procesa manual o solicitare pentru atribuirea unui cod de identificare unui avion. Cererea a fost suspendată pentru procesarea unei alte activități cu prioritate mai mare. Când operațiunea inițială a fost reluată, programul nu a mai continuat corect procesarea.

„Defecțiunea software a făcut ca aceasta să nu fie reluată corect, iar rezultatul generat a fost corupt și a afectat unele actualizări ulterioare ale datelor de zbor. Acest lucru s-a întâmplat în spațiul unei milisecunde”, se arată în raport.

Incidentul major a fost declarat abia la 12:32

La 12:32, legătura dintre sistemele de gestionare a spațiului aerian național și cel din Londra a căzut din nou. Atunci a fost declarat incidentul major, iar controlorii au fost nevoiți să efectueze manual o parte dintre operațiuni.

Doar 13 minute mai târziu, NATS a început să restricționeze zborurile, în timp ce sistemul continua să prezinte probleme. La 13:32, acesta a cedat complet.

Companiile aeriene au fost informate despre restricții la 13:40. Între 14:50 și 16:09, NATS a repornit sistemul, iar operațiunile complete au fost reluate abia la 19:30.

Efectele însă au continuat mult după remedierea defecțiunii. Blocajele din aeroporturi, aeronavele scoase din program și pasagerii rămași în așteptare au făcut ca revenirea la normal să dureze mai mult de două zile.

În total, peste 2.000 de zboruri au fost anulate, iar sute de mii de persoane și-au văzut planurile de călătorie afectate.

Guvernul britanic cere o anchetă independentă

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a calificat perturbările drept „complet inacceptabile” și a cerut o investigație mai amplă.

„Este clar că trebuie să înțelegem urgent de ce această problemă nu a fost descoperită și remediată înainte să provoace haos”, a declarat Alexander.

Ministrul a cerut Autorității pentru Aviație Civilă din Marea Britanie să verifice concluziile raportului NATS și să analizeze investițiile companiei în creșterea rezilienței sistemului.

„Am însărcinat, prin urmare, CAA să efectueze o analiză independentă pentru a verifica rezultatele NATS și pentru a investiga planurile sale de investiții menite să îmbunătățească reziliența în viitor, precum și responsabilitatea din punct de vedere al reglementării”, a spus ministrul.

Investigația CAA urmează să fie publicată în termen de șase luni.

Companiile aeriene cer despăgubiri

Problema a provocat reacții dure din partea industriei aeriene, în condițiile în care companiile au suportat costuri importante din cauza anulărilor și întârzierilor.

Tim Alderslade, directorul executiv al Airlines UK, organizație care reprezintă industria aeriană, a cerut investiții reale în sistemul NATS.

„Analiza CAA trebuie să impună investiții reale în reziliența NATS, astfel încât o singură defecțiune să nu mai poată provoca niciodată o perturbare la nivel național”, a declarat el.

Alderslade a spus că membrii organizației vor cere NATS „despăgubiri imediate pentru costurile suportate și un plan credibil pentru îmbunătățirea rezilienței”.

Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a cerut, la rândul său, măsuri concrete.

„Pasagerii merită mai mult decât încă o promisiune că se vor trage învățăminte. Trebuie luate măsuri ferme (…) și trebuie găsită o soluție echitabilă pentru ca operatorii aerieni să nu fie lăsați să suporte nota de plată”, a spus acesta.

Ryanair a avut una dintre cele mai dure reacții. Directorul operațional Neil McMahon a ironizat explicația oferită de NATS.

„«Software-ul mi-a mâncat tema» nu este o explicație acceptabilă. De câte ori trebuie să se prăbușească sistemul britanic de control al traficului aerian până când Martin Rolfe își asumă responsabilitatea și demisionează?”, a declarat McMahon.

Directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, a precizat că incidentul nu are legătură cu defecțiunile anterioare ale sistemului și că problema a fost exclusiv una software.

„Pot confirma că a fost o problemă software și că nu a fost provocată de acțiuni incorecte ale operatorilor militari sau civili”, a spus Rolfe.

El și-a cerut din nou scuze pasagerilor afectați și a precizat că a fost identificată cauza, iar între timp au fost implementate măsuri temporare pentru prevenirea repetării problemei.

„Este responsabilitatea noastră să ducem oamenii acolo unde vor să ajungă, rapid și fără întârzieri, iar când acest lucru nu se întâmplă suntem profund afectați. Cu toate acestea, rolul nostru principal este să menținem siguranța cerului și a tuturor celor care zboară prin el. În niciun moment săptămâna trecută siguranța nu a fost pusă sub semnul întrebării”, a declarat șeful NATS.