Un studiu desfășurat în una dintre cele mai curate țări din lume ar putea ajuta alte guverne să se gândească la soluții pentru gestionarea poluării aerului.
Un lucru este cert. Inhalarea de concentrații ridicate de aer poluat afectează sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, un nou studiu a analizat efectele asupra sănătății cauzate de aerul poluat dintr-o altă perspectivă.
Datele de recensământ de la peste 7 milioane de canadieni, colectate între 1981 și 2016, au fost combinate cu datele despre poluarea aerului pentru a afla dacă mici particule de poluare pot fi dăunătoare pentru sănătate, potrivit descopera.ro.
În ciuda aerul relativ curat, studiul a descoperit că aproape 8.000 de canadieni mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului. În mod notabil, chiar și oamenii din cele mai curate zone suferă din cauza poluării.
Chiar și oamenii din cele mai curate zone suferă din cauza poluării
Studiul canadian a făcut parte din trei lucrări finanțate de Institutul Efectelor asupra Sănătății din SUA. Celelalte două studii au analizat peste 60 de milioane de oameni din SUA și 27 milioane de oameni din Europa.
Lucrările au ajuns la concluzii similare, anume că nu există o limită mai scăzută care poate fi folosită pentru a defini calitatea aerului sigur pentru omenire. Asta înseamnă că guvernele nu ar trebui să se limiteze la stabilirea țintelor pentru cel mai poluat aer pe care oamenii ar trebui să îl respire.
Profesorul Michael Brauer de la Universitatea din Columbia Britanică, cel care a coordonat studiul canadian, a declarat că „aceste descoperiri indică beneficii importante ce pot fi aduse sănătății de pe urmă reducerilor continue ale poluării aerului și standardelor de reglementare, inclusiv în țări precum Canada și Regatul Unit”.
„Impactul asupra sănătății este mult prea mare”
„Având în vedere faptul că nu definim un nivel sigur al poluării aerului, ar trebui să regândim strategiile și să ne concentrăm pe reducerile de la an la an, în loc să impunem standarde fixe de concentrații care sunt analizate doar o data la fiecare 5 sau 10 ani. Impactul asupra sănătății este mult prea mare”, a adăugat Brauer.
Luna trecută, o analiză britanică a avertizat că poluarea aerului contribuie la demență și un studiu american a dezvăluit cum poate apărea astmul de la expunerea la aerul poluat din trafic.
Ce înseamnă aer poluat
Există două tipuri principale de poluanți ai aerului atmosferic: gaze și particule solide mici suspendate în aer.
Eliberarea în atmosferă a diferitelor tipuri de gaze și a particulelor solide fin divizate, precum și a aerosolilor lichizi fin dispersați, în concentrații care depășesc capacitatea naturală a mediului de a le disipa, dilua sau absorbi, înseamnă un aer poluat. Criteriile care evaluează gradul de contaminare a aerului sunt reprezentate de tipul substanțelor poluatoare și de concentrația acestora. În replică, un aer curat înseamnă o combinație stabilă de azot și oxigen – 78% și, respectiv, 21% din volum.
Restul de 1% este un amestec de alte gaze, mai ales argon (0,9%), împreună cu urme de dioxid de carbon, metan, hidrogen, heliu și multe altele. Vaporii de apă sunt, de asemenea, o componentă normală, dar variabilă a atmosferei, între 0,01 și 4 procente în volum, definind un aer uscat sau umed.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Cauzele care duc la poluarea aerului cu noxe sunt: transporturile, în mod special cele rutiere, producția de energie electrică, mai ales cea din centralele termoelectrice pe cărbune, managementul deșeurilor, planificarea urbană și agricultura.
Bolile provocate de aerul poluat
Poluarea aerului are o multitudine de efecte negative asupra sănătății. Unele dintre acestea sunt imediate și reprezintă o reacție de apărare a organismului. Este vorba despre manifestări alergice, tuse iritativă, alterarea vocii, iritarea ochilor, nasului, gurii și gâtului sau scăderea nivelului de energie, dureri de cap și amețeli. La acestea se adaugă manifestările grave, care apar după expunerea mai îndelungată la un aer poluat. Acestea sunt:
- boli respiratorii și pulmonare;
- crizele de astm;
- emfizemul pulmonar;
- boala pulmonară obstructivă cronică – considerată unul dintre efectele grave ale aerului poluat;
- reducerea capacității respiratorii și afectarea ireversibilă a funcției pulmonare, urmare a modificării țesutului pulmonar;
- cancerul pulmonar – cauzat de o serie de substanțe chimice cancerigene care pătrund în organism prin inhalare, respectiv mezoteliom – un tip de cancer pulmonar, de obicei asociat cu expunerea constantă la cantități mici de substanțe toxice volatile;
- diferite forme de pneumonie;
- leucemie – prin expunerea la vapori toxici;
- defecte congenitale;
- defecte ale sistemului imunitar;
- probleme cardiovasculare, boli de inimă și risc crescut de accident vascular cerebral;
- tulburări neurocomportamentale – probleme neurologice și deficite de dezvoltare din cauza toxinelor din aer;
- afecțiuni ale ficatului și alte tipuri de cancer cauzate de inhalarea și acumularea unor substanțe chimice volatile cancerigene;
- nașteri premature, mortalitate infantilă ca urmare a afecțiunilor pulmonare grave la vârste mici, moarte prematură.
Efectul poluării aerului asupra sănătății este cu atât mai intens și mai sever atunci când expunerea la noxe este constantă. Persoanele expuse la concentrații mari de poluanți ai aerului prezintă simptome ale bolii și stări de o gravitate mai mare. Manifestările pot fi acute sau cronice.
Simptomele acute sunt temporare și variază de la un simplu disconfort, cum ar fi iritația ochilor, nasului, pielii, gâtului, respirația șuierătoare, tusea și senzația de apăsare în piept și dificultăți de respirație, până la stări mai grave, cum ar fi astmul, pneumonia, bronșita și probleme pulmonare și cardiace. Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului poate provoca, de asemenea, dureri de cap, greață și amețeli.
